n acest moment, în România, 10.000 de persoane au refuzat vaccinarea cu serul AstraZeneca. După tot acest scandal legat de țările care au suspendat acel lot cu probleme, românii se gândesc de două ori dacă să se mai vaccineze cu vaccinul producătorului anglo-suedez.
De altfel, această reticență se înregistrează în toate Europa.
“10.000 de români nu s-au prezentat în centrele de vaccinare pentru a fi imunizați. La acest centru din Capitală, până la această oră ar fi trebuit să fie vaccinate aproximativ 300 de persoane și s-au prezentat 198. Așadar, o parte dintre românu sunt îngrijorați după informațiile transmise de autorități legat de faptul că lotul ABV2856 a fost retras de la utilizare în țara noastră.
00:00
Este important să ne uităm și la reacțiile adverse de până acum: de pe 15 februarie, când a început vaccinarea cu AstraZeneca, au fost înregistrate la nivel național 2.310 reacții adverse, în timp ce pentru serul Pfizer, unde vaccinarea a început de pe 27 decembrie, deci o perioadă mai îndelungată, au fost înregistrate 3.200 de reacții adverse.
Mai există un lot al AstraZeneca cu denumirea științitică ABV5300 care, de asemenea, este considerat problematic la acest moment. Se fac investigații în ceea ce-l privește, dar la noi nu a ajuns din acest lot nici măcar o doză”, a spus reporterul Antena 3 Raluca Bârcă, notează Antena 3.
Leontiuc Marius – folosim surse în informarea noastră pe care le arătăm pe pagina noastră de surse
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
