- Preşedintele USR este ales de fiecare membru al partidului.
- Votul direct, pe o platformă online, s-a închis.
- Doi candidați s-au retras cu puțin timp înainte de începerea votului.
Votul din 9 iunie a lăsat USR fără Președinte, pentru că Drulă a demisionat. Tot partidul a votat timp de 48 de ore noul Președinte pe o platformă online, iar azi este marea zi: aceea în care Uniunea Salvați România își află noul lider. Să fie Vasile Filip, Radu Hossu, Elena Lasconi sau Cristian Seidler?
Când știm cine va conduce USR?
La ora 8:00 s-a terminat primul tur de scrutin. Toți cei din USR și-au votat, timp de 48 de ore, Președintele pe o platformă online. Dintre candidați se va alege unul care va fi anunțat în cursul zilei de astăzi, dacă nu se ajunge la balotaj. În cazul în care se va întâmpla acest lucru, va avea loc un al doilea tur de alegeri în 27 și 28 iunie, procesul fiind același.
Cine are șanse reale să devină Președinte?
Cei din partid susțin că cele mai mari șanse le are Elena Lasconi, actualul primar al municipiului Câmpulung. Liderii spun că tot ea ar trebui să fie și candidatul pentru alegerile prezidențiale.
The post Alegerile pentru Președintele USR s-au încheiat. Când aflăm cine va conduce partidul appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Buciu Laura
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
