„Aliaţii şi partenerii din cadrul grupului de contact condus de SUA au trimis în Ucraina 230 de tancuri, 1.550 de vehicule blindate şi cantităţi importante de muniţii, respectiv 98% din materialele promise, pentru a echipa nouă noi brigăzi blindate”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul luxemburghez Xavier Bettel.
„În total, ucrainenii dispun deci de capacităţile de care au nevoie pentru a recuceri mai multe teritorii”, a subliniat şeful Alianţei Nord-Atlantice.
De la începutul ofensivei ruse în februarie 2022, statele membre NATO au furnizat şi sisteme de apărare antiaeriană, artilerie şi avioane de luptă MIG-29 de fabricaţie sovietică deţinute de Polonia şi Republica Cehă. De asemenea, acestea au instruit zeci de mii de militari ucraineni în utilizarea armamentului armatelor NATO.
Jens Stoltenberg a făcut totuşi apel ca Rusia „să nu fie subestimată niciodată”.
„Forţele ruse pot duce lipsă de calitate, dar ele compensează prin cantitate şi Moscova continuă să mobilizeze mai mult personal”, a reamintit el.
„Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar şi îi vom furniza lucrurile de care are nevoie”, a dat asigurări responsabilul norvegian.
„Luxemburgul are armata cea mai mică din NATO, dar dacă este nevoie de noi, se poate conta pe noi”, a afirmat la rândul său Xavier Bettel. Luxemburg este pe ultimul loc în NATO din punctul de vedere al cheltuielilor pentru apărare, dar şeful guvernului s-a angajat să le majoreze.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
