Alimentele ultraprocesate (UPF) ar trebui percepute mai degrabă ca țigările decât ca fructele sau legumele și supuse unor reglementări mult mai stricte, potrivit unui nou raport realizat de cercetători din Statele Unite. Autorii susțin că există similitudini structurale între UPF și produsele din tutun, atât în modul de producție, cât și în impactul asupra sănătății publice.
UPF (ultra-processesd foods) sunt produse fabricate industrial, adesea cu ajutorul emulgatorilor, coloranților și aromelor artificiale, categorie în care intră băuturile răcoritoare, gustările ambalate, biscuiții sau chipsurile. Potrivit studiului, aceste produse sunt concepute pentru a stimula consumul excesiv și comportamentele adictive, într-un mod comparabil cu țigările.
Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Harvard University, University of Michigan și Duke University. Autorii au analizat date din domeniile științei dependenței, nutriției și istoriei sănătății publice pentru a evidenția paralele între industrii, arată The Guardian.
„Știu că îmi fac rău, vreau să renunț, dar nu pot”
Un element central al comparației îl reprezintă strategiile de marketing. Potrivit raportului, afirmații precum „sărac în grăsimi” sau „fără zahăr” pot funcționa ca forme de „cosmetizare a sănătății”, întârziind intervențiile de reglementare, similar promovării filtrelor de țigări în anii 1950 drept inovații protectoare.
„Multe alimente ultraprocesate au mai multe în comun cu țigările decât cu alimentele minim procesate și, prin urmare, justifică o reglementare proporțională cu riscurile semnificative pe care le prezintă”, concluzionează autorii.
Prof. Ashley Gearhardt, de la University of Michigan, afirmă că această comparație este frecvent invocată chiar de pacienți.
„Ei spun: Mă simt dependent de aceste produse, le poftesc. Fumam înainte, iar acum am același obicei cu sucurile și gogoșile. Știu că îmi fac rău, vreau să renunț, dar nu pot”, explică ea.
Alimentația este esențială pentru supraviețuire
Deși alimentația este esențială pentru supraviețuire, spre deosebire de tutun, autorii consideră că tocmai acest lucru face intervenția mai urgentă, întrucât este dificil să eviți complet mediul alimentar modern.
Studiul sugerează aplicarea unor lecții din controlul tutunului, precum restricții de marketing și mutarea atenției de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea industriei.
Există însă și voci prudente. Prof. Martin Warren, de la Quadram Institute, avertizează asupra riscului de „exagerare”, subliniind că rămâne deschisă întrebarea dacă UPF sunt intrinsec adictive sau exploatează preferințe învățate.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Dovedit științific: iată de ce alimentele ultraprocesate ar trebui reglementate la fel ca tutunul
Alimentele ultraprocesate cresc riscul de boli cronice, chiar și în cantități moderate
Un studiu pe mai multe țări arată că alimentele ultraprocesate cresc riscul de deces prematur
Articolul Alimentele ultraprocesate, comparate cu țigările: apel la legi mai aspre pentru protejarea sănătății publice apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
