Într-un comunicat de presă, organizaţia de apărare a drepturilor omului a deplâns faptul că aceste guverne şi companii „s-au făcut că nu văd” solicitările unor organisme precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) de a dona suficiente vaccinuri ţărilor în curs de dezvoltare.
„Cu toate că la nivel mondial s-au produs circa 11 miliarde de doze de vaccin, doar 7% din populaţia ţărilor cu venituri mici a primit o primă doză. De ce li se refuză ţărilor mai sărace accesul la medicamente care salvează vieţi în timp ce bogaţii acaparează mormane de vaccinuri şi nu le folosesc?”, s-a întrebat secretarul general al AI, Agnes Callamard, care a susţinut că „ţările bogate şi companiile farmaceutice au eşuat catastrofal pentru că nu au garantat accesul echitabil la vaccinuri”.
După cum a demonstrat-o varianta Omicron, mai contagioasă, a coronavirusului, „a nu vaccina pe toată lumea, independent de locul în care trăieşte, face ca întreaga populaţie mondială să fie vulnerabilă la noi variante”, a apreciat Callamard, care adaugă: „Singur formă de a rupe acest cerc vicios este de a garanta că toate persoanele au acces la vaccin”.
Amnesty International critică faptul că ţările bogate şi-au încălcat sistematic promisiunile de a dona vaccinuri şi aminteşte că în iunie G7, grupul celor mai puternice state ale lumii, s-a angajat să trimită un miliard de doze în 2021, lucru care nu s-a întâmplat. Nici companiile farmaceutice „nu au fost la înălţimea circumstanţelor”, reproşează AI.
Astfel, Ai denunţă faptul că grupul american Pfizer „a afirmat în mod înşelător că vaccinul său va fi disponibil pentru orice pacient, ţară şi comunitate care caută să îl obţină”, când, în realitate, „a dat marea majoritate a vaccinurilor sale ţărilor cu venituri mari şi spre mari”.
Şi rivalul său, Moderna, a dat prioritate vânzărilor către ţările bogate, cu toate că a primit ajutoare publice.
Totodată, AI consideră grav faptul că producători precum Moderna, Pfizer, AstraZeneca şi Johnson&Johnson „au refuzat să sprijine măsuri care ar fi dus la suspendarea temporară a protecţiei proprietăţii intelectuale şi să pună la dispoziţie tehnologia fabricării vaccinurilor” altor companii, pentru a favoriza „o creştere a producţiei globale”.
Prin intermediul acţiunilor şi omisiunilor lor, „fabricanţii au adus un prejudiciu drepturilor omului în cazul a miliarde de persoane care nu au acces la vaccinul anti-COVID-19, sau au contribuit la acest prejudiciu”, ceea ce contravine obligaţiilor lor, acuză AI, cu sediul la Londra.
Callarmard a constatat că multe ţări sărace unde majoritatea populaţiei nu a fost vaccinată „au dificultăţi” în a combate Omicron.
„Dacă nu se iau acum măsuri radicale, COVID-19 va continua să facă ravagii în următorii ani. Întrebarea cheie este ce se va întâmpla dacă mari porţiuni din glob vor rămâne în continuare nevaccinate”, a avertizat ea.
The post Amnesty International acuză ţările bogate şi companiile farmaceutice că împiedică o vaccinare echitabilă appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
