O mulţime dezlănţuită pe holurile Congresului american, parlamentari târându-se pe podea cu măşti de gaz pe faţă. Manifestanţii au luat cu asalt sediul Parlamentului după „încurajările” fostului preşedinte, a declarat Bennie Thompson, şeful aşa-numitei comisii „6 ianuarie”, în deschiderea unei serii de audieri care ar trebui să dovedească existenţa unei campanii deliberate de răsturnare a rezultatului alegerilor prezidenţiale din 2020, câştigate de Joe Biden.
„6 ianuarie a fost punctul culminant al unei tentative de lovitură de stat”, a spus Bennie Thompson. „Donald Trump a fost în centrul acestui complot”, a adăugat el.
De aproape un an, acest grup de aleşi – şapte democraţi şi doi republicani – a audiat peste 1.000 de martori, printre care doi copii ai fostului preşedinte, şi a trecut prin 140.000 de documente pentru a face lumină asupra acţiunilor şi gesturilor precise ale lui Donald Trump înainte, în cursul şi după acest eveniment care a zguduit din temelii democraţia americană.
„Preşedintele Trump a convocat mulţimea, a adunat mulţimea şi a aprins fitilul pentru acest atac”, a declarat Liz Cheney, una dintre puţinii aleşi republicani care au acceptat să facă parte din această comisie.
Pentru a-şi susţine concluziile, comisia „6 ianuarie” a publicat imagini inedite ale violenţelor din acea zi rece de iarnă, când mii de partizani ai lui Donald Trump s-au adunat la Washington pentru a denunţa rezultatul alegerilor din 2020, pierdute de fostul magnatul imobiliar.
Aceste înregistrări video arată mulţimi de oameni care atacă sediul Congresului, cerând să-l „spânzure” pe vicepreşedintele Mike Pence, şi un manifestant citind la megafon mesajele de pe Twitter lui Donald Trump.
„Nu a fost nicidecum o vizită turistică la Capitoliu”, a lansat Bennie Thompson, făcând aluzie la cei din republicani care au ridicat acest argument.
Imaginile au fost transmise în direct de multe canale de informaţii, dar evitate cele mai conservatoare media, o nouă ilustrare a liniei de fractură politică divizând Statele Unite.
Pentru că la un an şi jumătate după asaltul asupra Capitoliului, milioane de partizani ai lui Donald Trump rămân ferm convinşi că alegerile din 2020 au fost afectate de fraude. Şi asta în pofida dovezilor copleşitoare care arată contrariul.
Principalul interesat, Donald Trump, a făcut joi din nou elogiul acelei zile, asigurând că asaltul asupra Capitoliului a fost „cea mai mare mişcare din istorie pentru a reda Americii măreţia sa”.
Comisia parlamentară consideră munca sa esenţială pentru a garanta că unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria Americii nu se va mai repeta niciodată, în ciuda ameninţărilor foarte reale.
„Democraţia noastră este încă în pericol. Complotul de a învinge voinţa poporului nu s-a încheiat”, a avertizat Bennie Thompson.
Ancheta parlamentară se confruntă, aşadar, cu o provocare de talie, aceea de a face o prezentare şi a arăta dovezi capabile să capteze atenţia publicului larg şi de a-l convinge de importanţa dezvăluirilor sale.
Dar majoritatea republicanilor resping activitatea acesteia, liderul conservatorilor din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, denunţând comisia drept „cea mai politică şi mai puţin legitimă din istoria Statelor Unite”.
Partidul său a promis deja că va îngropa lucrările acestei comisii dacă va prelua controlul Camerei în urma alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, în noiembrie.
Republicana Liz Cheney, devenită bestia neagră a fostului preşedinte pentru că a fost una dintre rarele voci ale Grand Old Party care a îndrăznit să-l critice deschis, a trimis joi seară un mesaj colegilor ei conservatori: „Va veni ziua când Donald Trump va pleca, dar dezonoarea voastră va rămâne”.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
