- Lady Li costa 50 de milioane $, este lung de 50 de metri, și are cinci cabine.
- Dacă îți plac avioanele, îți poți lua unul în miniatură, copie fidelă a celui mare.
- Renault Trezor este o mașină unicată, care costă 4 milioane de $.
Miliardarii planetei au la dispoziție surse inepuizabile de distracție. Pentru că banii nu sunt o problemă, bogații își pot alege ce „jucării” își doresc.
De la yahturi de 50 de milioane de $ până la mașini de 4 milioane de $, toate pentru amuzamentul oamenilor bogați. Chiar și avioanele de jucărie.
În caz că vei câștiga la 6/49 sau vei crea un app care va da peste cap lumea afacerilor, una din jucăriile pe care ți le vei putea permite este un sea-breacher. Este o combinație între jetski și submarin, se poate scufunda până la 1.5 metri.
Dacă îți plac mașinile, poți merge spre Renault Trezor. Acest automobil era proiectat pentru a ieși pe piață la sfârșitul anului 2020, dar costurile de producție erau prea mari.
În lume există doar un singur exemplar al lui Renault Trezor, iar prețul este de 4 milioane de $.
Alexandra Mary Hirschi, cunoscută ca Supercar Blondie este cel mai mare creator de rețele sociale auto din lume. Videoclipurile sale ajung la peste 1 miliard de vizionări.
Dacă până acum ai reușit să contruiești un imperiu, trebuie să îți cumperi și un yacht de fițe. Lady Li costa 50 de milioane de $, are 50 de metri lungime, 5 cabine, un dormitor master,echipaj de 10 oameni și poate găzdui o petrecere cu cel puțin 12 participanți.
The post Ce jucării își mai cumpără miliardarii appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
