Günter von Au, președintele Consiliului de Administrație al Clariant, a spus că, de când a început construcția, au avut parte de mai multe piedici, iar pandemia și începutul războiului din Ucraina au fost cele mai dificile, scrie presa locală. Însă, au reușit să pună la punct întreg proiectul și să îl ducă la bun sfârșit. Acesta a mulțumit întregii echipe pentru tot efortul depus la ceremonia de inaugurare a fabricii.
Reprezentanții companiei au spus că există contracte cu 300 de fermieri din Oltenia, care vor furniza paiele ce vor fi transformate în bioetanol.
Potrivit anunțului de pe facebook al Clariant, fabrica de ultimă generație va procesa aproximativ 250.000 de tone de paie pentru a produce 50.000 de tone de etanol celulozic pe an. Investiția companiei elvețiene în fabrica de la Podari se ridică la 140 de milioane de euro, 100 de milioane sursele companiei și 40 de milioane bani europeni. La construcția ei, demarată efectiv în 2019, au muncit 800 de oameni. Fabrica se întinde pe circa 10 hectare și va fi deservită de 100 de angajați.
Etanolul celulozic joacă un rol cheie în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seară din sectorul transporturilor. Chiar și acum în UE carburanții auto pe care îi cumpărați de la benzinării au o cotă obligatorie de bioetanol sau biodiesel, cotă care va crește.
Și Petrom, cea mai mare companie petrolieră din țară, are în plan construcția unei fabrici de biocombustibil de generația a doua, folosind tot paie rezultate din agricultură. Potrivit primelor informații, fabrica va fi ridicată în Prahova.
Citește și: Petrom și-a făcut firmă pentru producția de biocombustibili în România
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
