„Eu am avut o discuţie în urmă cu 2-3 săptămâni cu d-na comisar Vestager (Margrethe Vestager – comisarul european pentru concurenţă – n. r.) pe două componente. Atât pe TAROM, cât şi pe CFR Marfă. Pe TAROM lucrurile sunt mai clare, pentru că planul de restructurare este acceptat. (…) Zona cealaltă, de CFR Marfă, este mai dificilă decât zona de TAROM, pentru că acolo vom merge – şi ştim situaţia companiei – acolo vom merge cu mai multe scenarii, urmând ca după acest dialog cu Comisia Europeană să alegem unul dintre aceste scenarii şi să mergem pe el fără a ne mai împiedica”, a afirmat Grindeanu, la Conferinţa Anuală şi Adunarea Generală a Asociaţiei Aeroporturilor din România.
Potrivit acestuia, este momentul ca România să îşi asume o soluţie în legătură cu CFR Marfă, deşi fiecare variantă vine cu plusuri şi cu minusuri.
„Adevărul e cam următorul: de vreo 10-11 ani tot încercăm să îi păcălim pe cei de la Comisie legat de CFR Marfă, să găsim tot timpul tot felul de soluţii şi care într-un final ne-au dus la situaţia în care ne-au dus. Nu, asumat, în acest moment trebuie aleasă una din soluţii, fie că vorbim de o soluţie de tipul Alitalia, de exemplu, chiar dacă vorbim de CFR Marfă, adică desfiinţare şi reînfiinţare. Este o soluţie acceptată de Comisie. Atâta timp cât s-a putut la Alitalia se poate şi altundeva. Fie că vorbim de un transfer către un alt operator – Rofersped. Aceste lucruri trebuie discutate transparent, agreate cu Comisia şi mers mai departe. Privatizarea e, iar, una din componentele respective. Acest dialog trebuie spus cât se poate de transparent, iar fiecare din aceste variante are plusuri sau minusuri. Nu există soluţia perfectă în ceea ce înseamnă CFR Marfă. Depinde la care dintre ele vom ajunge, dar nu există soluţia perfectă”, a susţinut şeful de la Transporturi.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
