Producția de energie electrică a țării a scăzut cu 8% în primele șase luni ale anului 2022, potrivit datelor publicate recent de Transelectrica. Scăderea a fost generată în special de reducerea accentuată a producției hidro (minus 3 TWh), care nu a putut fi compensată de creșterea producției din regenerabile (plus 0,6 TWh). Datele aici:
Conform aceleiași surse, consumul intern net a scăzut cu 5%.
Exporturile de energie ale țării au crescut de la 2,3 TWh în primele șase luni ale anului trecut, la 2,5 TWh acum, dar importurile au crescut mult mai mult: de la 2,2 la 3,2 TWh. Interesant este că, din punct de vedere al fluxurilor fizice, aproape jumătate din importuri au venit din Bulgaria.
Astfel, importurile din rețeaua bulgară s-au ridicat, în primele șase luni ale anului, la 1,57 TWh de energie electrică, mai mult decât duble comparativ cu perioada echivalentă din 2021. Este cea mai mare creștere a fluxurilor de import pe granițe. Este adevărat însă că, în condițiile în care, din toamna trecută, piața spot din România, cuplată deja la cea din Europa Centrală, a fost cuplată și cu cea din Bulgaria, este posibil ca o parte din energia intrată din rețeaua bulgară doar să fi tranzitat România pentru a fi consumată în alte piețe.
Creșteri ale importurilor, dar nu de anvergura celor din Bulgaria, s-au mai consemnat și pe granițele cu Ungaria și Ucraina, și au apărut și pe relația cu Moldova. Este adevărat că, pe ultimele diuă relații, este foarte probabil să nu fie vorba despre schimburi comerciale în majoritatea cazurilor. Situația, mai jos:
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
