
- Inflaţia va fi un şoc pentru factorii de decizie politică, unii dintre aceştia solicitând deja o politică mai strictă pentru a evita cronicizarea creşterii preţurilor.
- Orice reducere a livrărilor de gaz rusesc s-ar repercuta rapid şi asupra clienţilor, crescând preţurile chiar dacă guvernele instituie măsuri de subvenţionare pentru a compensa o parte din costuri.
- BCE estimează că în primul trimestru creşterea a fost pozitivă, dar la limită, în timp ce în al doilea trimestru creşterea va fi aproape de zero, în condiţiile în care preţurile ridicate la energie afectează consumul şi investiţiile.
Inflaţia din zona euro a urcat la 7,5% în martie, atingând un nou nivel record, ceea ce a sporit presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru a ţine în frâu creşterea galopantă a preţurilor, chiar dacă creşterea economică încetineşte, scrie Reuters.
Creşterea preţurilor de consum în cele 19 ţări care folosesc moneda euro a accelerat de la 5,9% în februarie, a anunţat vineri Eurostat, cu mult peste estimările de 6,6%, în condiţiile în care războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au împins preţurile la carburanţi şi gaze naturale la niveluri record.
Deşi energia a fost principalul vinovat, inflaţia preţurilor la alimente, servicii şi bunuri de folosinţă îndelungată a depăşit ţinta de 2% a BCE, o dovadă în plus că majorarea preţurilor este din ce în ce mai amplă şi nu doar o reflectare a scumpirii petrolului.
Având în vedere că BCE a subestimat în mod constant inflaţia în ultimul an, inflaţia va fi un şoc pentru factorii de decizie politică, unii dintre aceştia solicitând deja o politică mai strictă pentru a evita cronicizarea creşterii preţurilor.
Guvernatorii băncilor centrale din Austria şi Olanda au cerut deja majorări ale ratelor în acest an, îngrijoraţi de faptul că creşterea rapidă a preţurilor devine generalizată, un argument susţinut de datele publicate vineri.
Orice reducere a livrărilor de gaz rusesc s-ar repercuta rapid şi asupra clienţilor, crescând preţurile chiar dacă guvernele instituie măsuri de subvenţionare pentru a compensa o parte din costuri.
Banca Centrală Europeană, pusă în dificultate de inflație
Toate acestea lasă BCE în faţa unei dileme politice dificile. Principala sa sarcină este de a readuce inflaţia la 2%, dar o politică mai strictă acum ar risca să prăbuşească economia, care se resimte deja din cauza consecinţelor războiului şi a impactului persistent al pandemiei COVID-19.
BCE estimează că în primul trimestru creşterea a fost pozitivă, dar la limită, în timp ce în al doilea trimestru creşterea va fi aproape de zero, în condiţiile în care preţurile ridicate la energie afectează consumul şi investiţiile.
Acest lucru ar sugera că blocul este aproape de o stare de stagflaţie, în care inflaţia rapidă este cuplată cu o creştere stagnantă.
Piaţa forţei de muncă din zona euro este cea mai restrânsă din ultimele decenii, astfel încât inflaţia salarială, o condiţie prealabilă pentru o inflaţie durabilă, este deja în curs de realizare. Iar inacţiunea BCE ar stimula, de asemenea, aşteptările inflaţioniste, făcând probabil ca creşterea preţurilor să fie mai permanentă.
BCE a subestimat creşterea preţurilor pe tot parcursul anului trecut, astfel încât credibilitatea sa este în joc.
Compromisul probabil va fi ca banca să înăsprească politica monetară în acest an, dar riscul unor creşteri reduse.
The post Inflaţia din zona euro atinge un nou record appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.




