Flux-stiri

Islanda renunță, din 2024, la o practică tradițională, veche de sute de ani

  • Islanda vrea să renunțe la vânătorile de balene, deoarece cererea pentru carnea de balenă a scăzut tot mai mult, iar această practică nu mai aduce suficient de multe beneficii economice țării.
  • Japonia a fost cel mai mare cumpărător de carne de balenă (n.r. islandeză), dar din 2019, aceasta a reluat vânătoarea de balene în apele sale.
  • Mai mult de 1.700 de balene minke, fin și sei au fost ucise în Islanda de la embargoul din 1986.

Islanda vrea să oprească vănâtoarea de balene, începând cu 2024, pe fondul cererii scăzute și al controverselor privitoare la practica vânătorii de balene, după ce a reluat această practică în 2006.

Ministrul islandez al pescuitului și agriculturii, Svandís Svavarsdóttir, a declarat că reluarea vânătorii comerciale de balene în Islanda în 2006 a fost controversată, deoarece mulți consideră că vânătoarea nu servește intereselor macroeconomice ale Islandei și că aceasta a avut un efect negativ asupra intereselor și reputației Islandei.

Există puține justificări pentru a autoriza vânătoarea de balene din 2024 încolo”, a declarat ministrul islandez al pescuitului și agriculturii, Svandís Svavarsdóttir, într-un articol de opinie publicat vineri în ziarul Morgunblaðið, potrivit CNN.

Aceasta a spus că Islanda nu are motive să își asume riscul de a continua să practice pescuitul și a de vinde un produs a cărui cerere pe piață scade tot mai mult, dacă acestea nu aduc beneficii economice țării.

Japonia a fost cel mai mare cumpărător de carne de balenă (n.r. islandeză), dar cererea către Islanda a scăzut după ce, în 2019, Japonia a reluat vânătoarea comercială de balene în apele sale.
.
Vânătoarea comercială de balene a fost interzisă printr-un embargo impus în 1986 de Comisia Internațională pentru vânătoare de balene (IWC), dar Japonia s-a retras din comisie în decembrie 2018, marcând revenirea la vânătoarea de balene.

Svandís a subliniat, de asemenea, că vânătoarea de balene a fost controversată și a reamintit că lanțul american de magazine Whole Foods a încetat pentru o vreme să mai comercializeze produse islandeze ca urmare a acestui fapt.

Conform IWC, al cărei scop este „să asigure conservarea adecvată a stocurilor de balene și de a face astfel posibilă dezvoltarea ordonată a industriei de vânătoare de balene”, Islanda a continuat un mic „program științific de vânătoare de balene” după embargoul din 1986.

Islanda a părăsit IWC în 1992, dar a revenit în 2002, de data aceasta formulând o „rezervă” împotriva embargoului. Islanda a reluat vânătoarea de balene în scopuri comerciale în octombrie 2006. Decizia a fost dur contestată de mai multe țări care au considerat că Islanda „încearcă să ocolească reglementările internaționale”, potrivit organizației non-profit Conservarea Balenelor și a Delfinilor (WDC).

Mai mult de 1.700 de balene minke, fin și sei au fost ucise în Islanda de la embargoul din 1986, potrivit datelor WDC. Același raport a constatat că 852 de balene cu aripioare au fost sacrificate în Islanda din 2006 până în 2018 – adăugând că nu a existat nicio vânătoare de balene în sezoanele din 2019, 2020 sau 2021.

Balenele cu aripioare sunt clasificate ca specie vulnerabilă pe Lista roșie a speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), în timp ce balenele sei sunt clasificate ca specie pe cale de dispariție. Statutul balenelor minke este necunoscut.

Vânătoarea de balene din Islanda a început în secolul al XII-lea cu vânătoarea cu sulița și a continuat într-o formă rudimentară până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când alte țări au introdus practici comerciale moderne.

The post Islanda renunță, din 2024, la o practică tradițională, veche de sute de ani appeared first on Aleph News.

potrivit alephnews




Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 17 times, 1 visits today)
Vidjean Mihai
Vidjean Mihai
Mihai Vidjean - autor articole Absolvent Comunicare si Jurnalism, profesor „Științe și metode de investigare jurnalistică office@ziardestiri.ro
https://ziardestiri.ro/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *