Există diferențe între emoțiile din social media ale utilizatorilor de Twitter care consumă medicamente cu prescripție medicală de care nu au nevoie și cei care nu o fac, dar și între bărbații și femeile care folosesc medicamentele în acest mod, potrivit unui studiu recent al Universității Emory.
Rezultatele au fost publicate în Health Data Science.
„Folosirea non-medicală a medicamentelor bazate pe prescripție aduce îngrijorări legate de sănătate la nivel global”, spune Abeed Sarker, asistent universitar la Universitatea Emory.
O problemă majoră pentru sănătatea populației
Folosirea non-medicală a medicamentelor eliberate pe bază de rețetă este responsabilă de creșterea numărului de urgențe medicale și de decese din ultimii ani, având și alte efecte adverse asupra sănătății, scrie Eurek Alert.
Deși studiile au încercat să caracterizeze motivele pentru care unii oameni folosesc medicamentele în acest fel, statutul emoțional al consumatorilor rămânea puțin cunoscut.
„Studiile bazate pe sondaje despre consumul non-medical de medicamente se confruntă cu mai multe obstacole legate de colectarea datelor, cum ar fi rate lente de colectare, costuri ridicate și dimensiuni limitate ale eșantionului”, spune Sarker, vorbind despre actualul studiu, primul care folosește un mare set de date social media pentru a studia legătura dintre sentimentele și emoțiile din social media și abuzul de substanțe.
„Studiile care utilizează sondaje nu sunt capabile să surprindă emoțiile care apar în mod natural din cauza manipulărilor experimentale sau instrumentale care ar putea introduce prejudecăți de măsurare și observație”, a adăugat el.
Emoțiile din social media ale consumatorilor non-medicali au fost studiate folosind date de la Twitter
„În acest studiu, am căutat să folosim procesarea limbajului natural (NLP) și abordări de învățare automată pentru a studia un set mare de date publice de pe Twitter despre trei categorii comune de utilizatori non-medicali de substanțe pentru a explora și a răspunde la întrebări”, spune Sarker.
Întrebările studiului au fost „(1) Cum diferă emoțiile din social media exprimate pe profilurile de Twitter ale grupurilor de consumatori non-medicali față de cele exprimate de grupurile de control? (2) Cum diferă din punct de vedere sentimental tweeturile consumatorilor non-medicali față de tweeturile non-consumatorilor? Și (3) Cum diferă preocupările personale, sociale, biologice și de bază exprimate în profilurile de Twitter ale consumatori non-medicali față de cele exprimate în profilurile Twitter ale grupurilor de non-consumatori?”.
Reunind peste 130 de milioane de tweeturi de la 87.718 utilizatori unici, studiul dezvăluie diferențe observabile în limbajul folosit de consumatorii non-medicali față de non-consumatori.
Rezultatele studiului despre emoțiile din social media
„Oamenii din primul grup exprimă mai multe emoții negative și mai puține emoții pozitive, mai multe preocupări legate de familie, trecut și corp și mai puține preocupări legate de muncă, petrecere a timpului liber, casă, bani, religie, sănătate și realizări în comparație cu celălalt grup”, spune Mohammed Ali Al-Garadi.
„În plus, postările care menționează consumul non-medical tind să fie foarte polarizate, indicând potențiali declanșatori emoționali”, a continuat el.
Constatările din aceste analize sunt în concordanță cu rezultatele anterioare dintr-un studiu bazat pe sondaje, care demonstrează utilitatea rețelelor sociale pentru supravegherea consumului non-medical de medicamente pe bază de rețetă.
Utilitatea acestui studiu
„Supravegherea tradițională a sănătății publice, concepută pe baza unor informații ce vin cu întârziere, poate să nu fie la fel de eficientă ca măsurătorile făcute aproape în timp real, acesta fiind un domeniu la care poate contribui analizarea rețelelor sociale”, spune Al-Garadi.
„Există, de asemenea, potențialul de a integra datele din rețelele sociale cu sursele tradiționale de date (de exemplu, datele din sondaje) pentru a obține o imagine completă a consumului de substanțe la nivel de populație”, adaugă Al-Garadi despre utilitatea studiului.
Rețelele sociale oferă o oportunitate unică de a studia consumul non-medical de medicamente la nivel macro, la un cost mai mic, discret, aproape în timp real și cu capacitatea de a reprezenta populații rar auzite.
O abordare combinată
„Abordarea combinată a rețelelor sociale și a datelor din sondajele tradiționale (sau orice altă sursă de date offline) pentru a studia consumul non-medical poate ajuta la minimizarea potențialelor prejudecăți în eșantioanele reprezentative”, spune Sarker.
De asemenea, cercetătorii presupun că numărul mai mare de cuvinte cu emoții negative ale utilizatorilor din grupul de consumatori non-medicali este probabil asociat cu o suferință psihologică mai mare și o sănătate fizică mai precară în comparație cu omologii lor non-consumatori. Sarker comentează că aceasta este „o ipoteză pe care intenționăm să o studiem în lucrările viitoare”.
Vă recomandăm să citiți și:
Mersul pe jos în pas alert ne poate ajuta să trăim mai mult. Cum poate încetini îmbătrânirea?
Copiii ar trebui să fie testați pentru anxietate chiar dacă nu prezintă simptome
Avantajele asociate cu sindromul impostorului. Ce arată un nou studiu?
Microbii din intestin ar putea fi responsabili pentru poftele alimentare
Articolul Legătura dintre sentimentele și emoțiile din social media și abuzul de substanțe apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
