Ucraina este unul dintre cei mai importanţi furnizori de grâu la nivel global. În prezent, peste 20 de milioane de tone sunt blocate în silozuri ca urmare a invaziei ruse, scrie Agerpres.
Moscova neagă orice responsabilitatea pentru criza alimentară provocată şi dă vina pe sancţiunile occidentale pentru penuria care a dus la o creştere a preţurilor la alimente la nivel mondial şi pentru avertismentele ONU privind spectrul foametei în ţările mai sărace, care se bazează foarte mult pe cereale importate.
UE sprijină eforturile ONU de a negocia un acord de reluare a exporturilor maritime ale Ucrainei în schimbul facilitării exporturilor ruseşti de alimente şi îngrăşăminte, dar pentru asta ar fi nevoie de acordul Moscovei.
Turcia are relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, şi a declarat că este pregătită să îşi asume un rol în cadrul unui mecanism de observare cu sediul la Istanbul, în cazul convenirii unui acord.
Nu este însă clar dacă UE s-ar implica în securizarea militară a unui astfel de acord.”Dacă va fi nevoie în viitor de escortarea acestor nave comerciale, aceasta este un semn de întrebare şi nu cred că suntem încă acolo”, a spus un oficial al UE.
Între timp, discuţiile între statele membre UE cu privire la un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei continuă, potrivit oficialului UE, care a semnalat că nu este iminentă adoptarea de noi măsuri. Sancţiunile adoptate sunt deja extinse şi nu există prea mult spaţiu de negociere pentru un acord care să impună sancţiuni exporturilor de gaz rusesc către UE, a spus oficialul.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
