Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (6,4% la bărbaţi faţă de 5,5% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 6,2 puncte procentuale (9,6% în mediul rural, faţă de 3,4% în mediul urban).
Distinct de cele 7,743 milioane de persoane ocupate, alte 610.700 de persoane au lucrat în gospodăria agricolă proprie, pentru a produce bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului.
Conform INS, acestea au fost într-una dintre următoarele situaţii: fie majoritatea producţiei obţinute în gospodărie s-a consumat în gospodăria proprie şi doar o mică parte a producţiei agricole obţinute a fost destinată vânzării, fie producţia agricolă obţinută este destinată exclusiv consumului propriu şi reprezintă o parte substanţială a consumului total al gospodăriei.
Rata populaţiei productive calculată pentru grupa de vârstă 15-64 ani a fost în trimestrul I 2022 de 65,7%, iar cea pentru grupa de vârstă 20-64 ani, de 71,1%.
Potrivit statisticii, în trimestrul I 2022 rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 67,8%. Totodată, în trimestrul I 2022, populaţia activă a României era de 8,237 milioane de persoane, din care, 7,743 milioane persoane erau ocupate şi 494.200 persoane erau şomeri.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul I al anului 2022, de 62,4%, în creştere faţă de trimestrul IV 2021 cu 0,3 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,5% faţă de 53,1% la femei) şi la persoanele din mediul urban (68% faţă de 55,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 20,1%.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
