Alte state UE unde consumul individual efectiv per capita a crescut în ultimii ani sunt Danemarca, Polonia, Ungaria, Lituania şi Bulgaria, scrie Agerpres.
Pe de altă parte, cele mai semnificative scăderi ale consumului individual efectiv per capita raportate la media din UE s-au înregistrat în Spania (de la 92% în 2018 până la 85% în 2020) şi Luxemburg (de la 152% până la 145%), urmate de Malta, Irlanda, Grecia şi Italia.
În anul 2020, consumul individual efectiv (AIC) per capita varia între 61% din media UE în Bulgaria şi 145% din media UE în Luxemburg. Nouă state membre UE au avut un consum per capita mai mare decât media din UE în 2019 şi restul de 18 state membre au fost sub media din UE. Italia, Lituania, Irlanda, Spania, Portugalia, Polonia, Cehia, România şi Estonia au un consum per capita cu până la 25% sub media din UE.
După acest indicator, România se situează înaintea altor state membre precum Letonia, Grecia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia, care au un consum per capita cu până la 35% sub media din UE, şi a Bulgariei, cu un consum per capita cu 39% sub media din UE.
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, calculată în PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), în 2020 România avea un PIB per capita de 72% din media UE, în creştere faţă de 70% din media UE în anul 2019. După acest indicator, România devansează Letonia, Slovacia, Croaţia, Grecia şi Bulgaria.
În 2020, un număr de 10 state membre UE aveau un PIB per capita exprimat în PPS mai mare decât media din UE, în frunte fiind Luxemburg cu un PIB per capita exprimat în PPS cu 163% peste media din UE. La polul opus este Bulgaria cu un PIB per capita exprimat în PPS cu 45% sub media din UE.
Deşi PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunăstare al ţărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai efectiv al gospodăriilor. Pentru acest din urmă scop, un indicator mai bun poate fi consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor. Acesta din urmă constă în bunuri şi servicii efectiv consumate de persoane, indiferent dacă bunurile şi serviciile respective sunt achiziţionate şi plătite de gospodării, de Guvern sau de instituţii fără scop lucrativ. La efectuarea comparaţiilor internaţionale ale volumului, AIC este adesea considerat ca fiind măsura cea mai potrivită, deoarece nu este influenţat de faptul că organizarea unor servicii importante consumate de gospodării, precum serviciile de sănătate şi de educaţie diferă mult de la o ţară la alta.
The post România, lider în UE la creşterea consumului în ultimii trei ani appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
