„O astfel de evaluare ar trebui să ţină cont nu numai de siguranţa centralelor electrice nucleare, ci şi de tratarea deşeurilor radioactive”, a scris Konig într-un articol din ediţia de sâmbătă a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung.
„În ambele cazuri, costurile pentru societate ca întreg a continuării operării centralelor ar fi considerabil”, a atras atenţia Konig. „De asemenea, greu obţinutul consens va fi în mod fundamental pus sub semnul întrebării”, a adăugat el.
Din cauza actualei crize a energiei provocate de războiul din Ucraina, a început o dezbatere privind menţinerea a cel puţin trei centrale nucleare încă conectate la reţeaua electrică după sfârşitul acestui an. Planul actual este de a decupla centralele nucleare de la reţea la sfârşitul lui 2022.
Konig are de asemenea îndoieli considerabile în privinţa calendarului pentru identificarea unui sit pentru depozitarea deşeurilor nucleare în Germania. Potrivit legii, o decizie privind un loc final de depozitare ar trebui luată până în 2031, astfel încât depozitarea să poată începe în 2050.
„Biroul meu federal a îndemnat în mod repetat compania care răspunde de căutarea sitului să facă progrese în această procedură în aşa fel încât calendarul stabilit de lege să poată fi respectat. Vor trece alţi 20 de ani până când depozitul de deşeuri este gata pentru operaţionalizare. Astăzi trebuie să spun că nu mai consider termenul de 2031 drept unul realist”, a mai scris Konig.
Sursa foto: Flickr
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
