- Două treimi dintre cei care locuiesc cu alte persoane sunt constant obosiţi.
- Doar 30% dintre cei care locuiesc singuri sunt epuizați.
- 33% dintre femei se plâng de burnout față de numai 21% dintre bărbați.
Dacă trăiești în România, ai toate șansele să ajungi în burnout. Și la muncă dar…și acasă. Cei mai predispuși la burn out angajați din România sunt cei care lucrează în ture și cei care locuiesc cu alte persoane. Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Formare profesională APSAP, 4 din 10 angajaţii români care lucrează în ture se simt mereu epuizaţi iar două treimi dintre cei care locuiesc cu alte persoane sunt constant obosiţi.
Pentru comparație, doar 30% dintre cei care locuiesc singuri se confruntă cu burn out-ul. Cercetarea mai arată că femeile cedează mai repede la job: 33% se plâng de burnout față de numai 21% dintre bărbați.
Deși OMS recunoaște burn out-ul ca un fenomen asociat muncii, în România, acesta nu este considerat încă o boală. În prezent, există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru acest tip de boală.
În Olanda, de exemplu, angajatul care este diagnosticat cu epuizare fizică, beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni şi primeşte 77% din salariu.
The post STUDIU. Patru din 10 angajaţii români care lucrează în ture se simt mereu epuizaţi appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Măncila Mihaela
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
