„Deznodământul războiului va determina nu doar viitorul Europei, ci va afecta profund şi regiunea Indo-Pacifică”, a subliniat Von der Leyen într-o intervenţie în cadrul Raisina Dialogue, o conferinţă anuală asupra geopoliticii, care are loc la New Delhi.
Ea a evocat spectrul unui parteneriat între Beijing şi Moscova pentru a pune în gardă împotriva consecinţelor războiului dincolo de Europa. „Rusia şi China au făcut se pare un pact fără restricţii (…). Ele au declarat că prietenia lor este fără limite (…). La ce ne putem aştepta de la noile relaţii internaţionale pe care ambele vor să le stabilească?”, şi-a exprimat Ursula von der Leyen îngrijorarea.
India caută un echilibru dificil între relaţiile sale cu Occidentul şi cele cu Rusia, care îi furnizează o mare parte din necesităţile sale în arme şi energie. New Delhi s-a abţinut să condamne deschis invazia rusă în Ucraina şi să se ralieze voturilor în acest sens în cadrul ONU.
După ce a inaugurat un nou consiliu special menit să dinamizeze cooperarea comercială şi tehnologică între India şi UE, Von der Leyen a subliniat că UE va depune în următorul deceniu eforturi pentru a-şi întări relaţiile cu New Delhi.
Într-un comunicat comun, India şi Comisia Europeană au subliniat că „schimbările rapide ale mediului geopolitic pun în evidenţă necesitatea unui angajament strategic comun în profunzime”.
India şi UE au decis în 2021 să reia negocierile asupra unui acord de liber schimb, blocate din 2013 din cauza unor dezacorduri asupra unor subiecte precum brevetele şi taxele vamale.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
