Verona este un oraș și scaun episcopal situat în regiunea Veneto din nordul Italiei. Verona se află la poalele Munților Lessini, la 105 km vest de Veneția, fiind pe jumătate înconjurat de râul Adige.
Orașul a fost fondat de un trib străvechi (posibil Euganei sau Raeti) și a fost mai târziu ocupat de cenomanii galici. Verona a devenit colonie romană în anul 89 î.Hr. iar importanța sa a crescut rapid fiindcă se situa la intersecția drumurilor principale dintre Italia și nordul Europei. Poetul Catullus s-a născut aici.
Orașul Verona a fost ocupat de regele ostrogot Theodoric cel Mare în 489, care a construit un castel în locul actualului Castel San Pietro de pe râul Adige. Orașul a rămas important sub conducerea regilor lombarzi. Verona a fost capturat de Carol cel Mare în 774 și a fost reședința fiului său Pippin și a lui Berengar de Tours.
Orașul în care Romeo Montague și Julieta Capulet s-au iubit și au murit
Verona a fost o comună independentă de la începutul secolului al XII-lea și a avut de suferit în timpul luptelor timpurii dintre guelfi (partidul papal) și ghibelini (partidul imperial), în cursul cărora a fost de partea guelfilor. Condus de tiranul Ezzelino da Romano (1226–59), orașul Verona a devenit mai calm și a prosperat sub familia della Scala după ce Mastino I della Scala a devenit podesta (guvernator) în 1260. În timpul domniei lui Bartolomeo della Scala, Romeo Montague și Julieta Capulet s-au iubit și au murit în Verona. Dragostea celor doi este comemorată la așa-numitul Mormânt al Julietei, Casa lui Romeo și Casa Julietei.

Fratele lui Bartolomeo, Cangrande I (mort în 1329), cel mai important membru al familiei della Scala, l-a protejat pe poetul exilat Dante. Verona a căzut în mâinile lui Gian Galeazzo Visconti în 1387, iar apoi, în 1405, în mâinile Veneției care a controlat orașul până în 1797, atunci când a fost cedat Austriei de către Napoleon I prin Tratatul de la Campo Formio.
Verona, un renumit centru medieval pentru pictură
Ultimul congres al Cvadruplei Alianțe (Rusia, Prusia, Austria și Marea Britanie) a avut loc la Verona în 1822. În 1866, orașul a fost unit cu Regatul Italiei. Verona a suferit pagube majore în cel de-Al Doilea Război Mondial, însă a fost restaurat între timp.
Verona este unul dintre cele mai bogate orașe din nordul Italiei din punct de vedere al vestigiilor romane. Cel mai remarcabil dintre acestea, amfiteatrul sau Arena, este al treilea amfiteatru roman ca mărime care a rezistat până în zilele noastre și este acum folosit pentru operă, potrivit Britannica.
Verona a fost, de asemenea, un centru medieval renumit pentru pictură. Cel mai faimos pictor al Veronei a fost artistul Paolo Caliari din secolul al XV-lea, care și-a petrecut mare parte din viață la Veneția deși „Scena Martiriului Sfântului Gheorghe” rămâne în biserica romano-catolică San Giorgio in Braida din Verona.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Nisa, orașul de poveste supranumit „capitala Coastei de Azur”
Marsilia, cel mai vechi dintre marile orașe ale Franței
Provența, sau Provence, o regiune care a înflorit de pe urma comerțului cu lavandă
Toledo, cel mai reprezentativ oraș pentru cultura și tradiția spaniolă
Articolul Verona, orașul în care Romeo și Julieta s-au iubit și au murit apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

