Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health a constatat că persoanele care au fumat tutun au dezvoltat insuficiență cardiacă la o rată de două ori mai mare decât cele care nu au fumat niciodată.
Această rată mai mare a apărut în două subtipuri majore de insuficiență cardiacă și confirmă faptul că fumatul prezintă un factor de risc semnificativ pentru ambele. Studiul este considerat a fi unul dintre primele care evaluează asocierea fumatului cu ambele subtipuri de insuficiență cardiacă.
Pentru studiul lor, cercetătorii au analizat înregistrările de lungă durată efectuate pe aproape 9.500 de persoane din patru comunități americane. Studiul a constatat că participanții care au renunțat la fumat au păstrat un risc semnificativ mai mare de apariție a oricăruia dintre cele două tipuri de insuficiență cardiacă timp de decenii după ce au renunțat la fumat.
Studiul a fost publicat în Journal of the American College of Cardiology.
„Efectele nocive ale fumatului pot dura până la trei decenii”
„Aceste constatări subliniază importanța prevenirii fumatului de la bun început, în special în rândul copiilor și al adulților tineri”, spune autorul principal al studiului, Kunihiro Matsushita, profesor în cadrul Departamentului de Epidemiologie al Școlii Bloomberg. „Sperăm că rezultatele noastre îi vor încuraja pe fumătorii actuali să renunțe la fumat cât mai repede, deoarece efectele nocive ale fumatului pot dura până la trei decenii.”
Insuficiența cardiacă este o afecțiune progresivă în care inima își pierde capacitatea de a pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Pe lângă fumatul de țigări, factorii de risc pentru insuficiența cardiacă includ obezitatea, hipertensiunea, diabetul, boala coronariană și vârsta înaintată.
Există două tipuri de insuficiență cardiacă: fracția de ejecție redusă și fracția de ejecție conservată. În cazul insuficienței cardiace cu fracție de ejecție redusă, ventriculul stâng – principala pompă cardiacă – nu reușește să se contracte suficient atunci când pompează sângele spre exterior. Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă este mai strâns legată de boala coronariană. Tratamentul include mai multe medicamente care îmbunătățesc prognosticul.
O relație tip „doză-răspuns”
În cazul insuficienței cardiace cu fracție de ejecție conservată, ventriculul stâng nu reușește să se relaxeze suficient după contracție. Tratamentul pentru insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată este foarte limitat, ceea ce face ca prevenirea acesteia să fie extrem de importantă. În același timp, factorii săi de risc sunt mai puțin clari. Unele studii anterioare au asociat fumatul cu un risc mai mare de fracție de ejecție conservată, în timp ce altele nu au făcut acest lucru.
Matsushita și colegii săi au evaluat dosarele de sănătate ale participanților la studiul Atherosclerosis Risk In Communities (ARIC). Lansat în 1987, studiul ARIC include adulți de vârstă mijlocie și vârstnici din SUA, cu o reprezentare substanțială a persoanelor de culoare, scrie EurekAlert.
Analiza noului studiu s-a concentrat asupra a 9.345 de participanți ARIC, cu vârste cuprinse între 61 și 81 de ani, care aveau un număr suficient de dosare și niciun diagnostic de insuficiență cardiacă la începutul anului 2005.
Pe parcursul unei urmăriri medii de 13 ani, în cadrul studiului au existat 1.215 cazuri de insuficiență cardiacă, inclusiv 492 de cazuri de fracție de ejecție redusă și 555 de cazuri de fracție de ejecție conservată.
„Fumatul aruncă o umbră lungă asupra sănătății inimii”
Analiza cercetătorilor a arătat că fumătorii din grup au fost diagnosticați cu cele două subtipuri de insuficiență cardiacă la aproximativ aceleași rate ridicate în comparație cu cei care nu au fumat niciodată.
Legătura cu fumatul a arătat, de asemenea, o relație tip „doză-răspuns” – mai multe țigări pe zi și mai mulți ani de fumat, fiind asociate cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă. În mod similar, renunțarea la fumat a adus o scădere a riscului de insuficiență cardiacă. În general, foștii fumători au avut cu 31% și 36% mai multe șanse de a avea o fracție de ejecție conservată și, respectiv, o fracție de ejecție redusă, în comparație cu cei care nu au fumat niciodată.
Atunci când cercetătorii au stratificat foștii fumători în funcție de numărul de ani de la renunțarea la fumat, au constatat că riscul lor general de insuficiență cardiacă a rămas semnificativ mai mare decât riscul celor care nu au fumat niciodată – cu excepția grupului care nu a fumat timp de 30 de ani sau mai mult.
„Acest lucru întărește opinia că fumatul aruncă o umbră lungă asupra sănătății inimii”, spune Matsushita.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Nu toți fumătorii înrăiți fac cancer pulmonar. Cercetătorii cred că știu de ce
Stimularea electrică non-invazivă a creierului i-ar putea ajuta pe fumători să renunțe la viciu
Fumatul de canabis la bong produce poluanți de patru ori mai nocivi decât țigările
Femeile care au avut bunici fumători în tinereţe pot avea mai multă grăsime corporală
Articolul Vești proaste pentru fumători! Țigările dublează riscul de apariție a insuficienței cardiace apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
