Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), Uniunea Europeană şi Australia au convenit, la data de 5 decembrie 2022, să interzică companiilor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Ulterior, Uniunea Europeană a introdus un embargou privind achiziţiile de produse petroliere rafinate din Rusia începând cu data de 5 februarie.
Ţările „prietenoase” vor primi de asemenea 75% din produsele petroliere rafinate ruseşti, iar Moscova continuă să caute noi pieţe, a adăugat Novak.
Rusia a accelerat vânzările la preţ redus în China şi India, de la impunerea sancţiunilor occidentale.
Novak a avertizat asupra incertitudinilor de pe pieţele petroliere globale, susţinând că statele occidentale din OCDE, care include Statele Unite, Canada şi Norvegia, ar putea elibera rezervele lor strategice de petrol.
Vineri, Novak anunţa că Rusia îşi va reduce producţia de petrol în luna martie cu 500.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 5% din producţia sa de ţiţei, după ce Occidentul a impus plafoane de preţ pentru petrolul şi produsele petroliere exportate de Rusia.
În pofida numeroaselor predicţii care vorbeau de un declin ca urmare a sancţiunilor Occidentale, producţia de petrol a Rusiei a crescut în realitate cu 2% pe ansamblul anului trecut, până la 535 milioane de tone (10,7 milioane de barili pe zi), graţie majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special în India şi China.
Cu toate acestea, după mai multe runde de noi sancţiuni introduse de Occident, Rusia se confruntă în prezent cu şi mai multe provocări în a-şi menţine producţia de ţiţei, o sursă crucială de venituri la bugetul statului rus.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
