Alhambra, palat și fortăreață din secolul al XIV-lea aflată pe dealurile din Granada, este un obiectiv turistic ce merită vizitat cu orice preț dacă ajungeți în sudul Spaniei.
Totuși, în timp ce admirați grădinile incredibile și turnurile de pază impresionante, un detaliu arhitectural poate fi trecut cu vederea foarte ușor: multe dintre ziduri au fost construite (sau reconstruite) folosind pietre funerare musulmane.
La data de 2 ianuarie 1942, Muhammad al XII-lea al Granadei a predate Emiratul Granadei, orașul Granada și palatul Alhambra monarhilor catolici, regina Isabela I și regele Ferdinand al II-lea al Spaniei. Evenimentul a însemnat sfârșitul a peste șapte secole de stăpânire musulmană în Peninsula Iberică și a politicii de coexistență („convivencia”) prin care musulmanii, catolicii și evreii erau liberi să-și practice religiile.
Noua monarhie a sperat să unifice din punct de vedere religios țara. Imediat după capitulare, evreii au fost forțați să se convertească la creștinism sau să fie expulzați ori să devină sclavi. La început, musulmanii au fost protejați de la convertirea forțată prin Tratatul din Granada, care a fost semnat de ambele părți cu doar câteva luni înainte de capitulare.
Monarhia catolică a adaptat palatul Alhambra, în loc să îl distrugă
Chiar și așa, monarhii catolici au încălcat tratatul, forțând treptat musulmanii să se convertească în următorii ani, în cele din urmă ducând la declanșarea unei revolte în 1499. Revolta a fost înăbușită în 1501, atunci când monarhia a cerut în mod oficial convertirea forțată în regiune și a confiscat moscheile și cimitirele musulmane pentru Regatul Spaniei.
În pofida acestui militantism religios, monarhia catolică a încercat să ocupe palatul Alhambra, adaptându-l în loc să îl distrugă. Aceștia au înlăturat multe (dar nu toate) dintre statui, blazoanele și orice alte reprezentări directe ale islamului, înlocuindu-le cu simboluri ale creștinismului și noului regim.
Regina Isabela I și regele Ferdinand al II-lea, precum și membrii familiei regale spaniole care au urmat, au adăugat noi palate, grădini și elemente de infrastructură militară în interiorul zidurilor din Alhambra, scrie Atlas Obscura.
Palatul și fortăreața Alhambra, „o lecție de istorie vie”
Astăzi, palatul și fortăreața Alhambra este „o lecție de istorie vie”, găzduind o combinație incredibilă de influențe culturale și arhitecturale creștine, musulmane și ebraice. În timp ce vă plimbați prin palatul Alhambra, veți putea observa zidurile deteriorare de cutremure, atacurile lui Napoleon în Spania și trecerea timpului.
De asemenea, dacă vă uitați cu atenție la zidurile palatului Alhambra, veți putea vedea cărămizi mai albicioase decât altele cu variate însemne arabice și arată islamică. În majoritatea cazurilor, acestea nu sunt cărămizi, ci pietre funerare din cimitirele confiscate de monarhie după ce revolta musulmană a fost învinsă în 1501.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Cetatea Sighișoara, singura fortăreață medievală din sud-estul Europei locuită și astăzi
O fortăreață veche de 3.200 de ani, construită de egipteni, a fost descoperită în Israel
13 monumente megalitice în stare aproape perfectă de conservare au fost descoperite în Elveția
Articolul Alhambra, palatul și fortăreața cu pietre funerare musulmane în ziduri apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
