Sfânta Veronica este un personaj biblic legendar, care, impresionat de Iisus în timp ce acesta își purta crucea în drum spre Golgota, i-a oferit năframa pentru a-și șterge fața. După aceea, Iisus i-a dat înapoi pânza cu imaginea feței sale imprimate pe aceasta.
Conform tradițiilor romano-catolice, anglicane, luterane și alte tradiții creștine, Sfânta Veronica este onorată la cea de-a șasea staționare din Drumul Crucii. Ștergarul său imprimat cu fața lui Iisus este cunoscut drept Vălul Veronicăi, sau pur și simplu Veronica. Există, de asemenea, numeroase reprezentări despre care se spune că ar fi relicva originală sau o copie timpurie.
Povestea Sfintei Veronica este considerată a fi o legendă derivată inițial din Historia ecclesiastica (scrisă între 312 și 324) de Eusebiu din Cezareea. Astfel, Eusebiu ne spune că, la Cezareea Philippi, locuia o femeie pe care Hristos a vindecat-o de hemoragie (Matei 9:20).
Vălul Veronicăi ar fi fost folosit la vindecarea împăratului Tiberiu
În Faptele lui Pilat, această femeie este identificată cu numele de Veronica. Tradițiile ulterioare au susținut că Hristos i-a dat celei vindecate o pânză miraculoasă, care ar fi fost folosită pentru vindecarea împăratului Tiberiu de lepră, iar pânza a ajuns să fie cunoscută în cele din urmă drept Vălul Veronicăi, potrivit Britannica.
În Franța, se spune că Veronica ar fi fost căsătorită cu Zacchaeus (Luca 19:1–10). În districtul Bordeaux, femeia ar fi adus relicve ale Fecioarei Maria la Soulac-sur-Mer, acolo unde a murit și a fost înmormântată. Conform unor relatări, numele Veronica este o derivație de la cuvintele „vera icon” care înseamnă „imagine adevărată”, fiind folosit inițial pentru ștergar și mai apoi asociat cu femeia legendară.
Papa Benedict al XVI-lea a analizat o presupusă relicvă a Vălului Veronicăi
Unele instituții au insistat de-a lungul timpului că au găsit chiar relicva adevărată sau o replică, existând și mărturii despre puteri vindecătoare, arată Ancient Origins.
Papa Benedict al XVI-lea a călătorit la o mănăstire din Munții Manoppello, Italia, pentru a vedea cu ochii săi o astfel de presupusă relicvă în 2006. Totuși, Papa Benedict al XVI-lea nu și-a exprimat părerea cu privire la autenticitatea sa. În schimb, papa a făcut referire la cercetarea simbolică și continuă pe care toți creștinii ar trebui să o facă în legătură cu salvatorul lor, Iisus Hristos. „Cercetarea pentru fața lui Hristos ar trebui să fie dorința tuturor creștinilor”, a declarat la acea vreme papa.
Vălul Veronicăi nu a fost datat cu carbon-14
Totuși, autenticitatea relicvei a fost departe de a fi concludentă. Pânza nu a fost supusă analizelor științifice sau datării cu carbon-14, așa cum s-a întâmplat în cazul Giulgiului din Torino. Datarea cu carbon-14 ar putea să-i stabilească adevărata vechime.
Unii credincioși care acceptă că atât Vălul Veronicăi cât și Giulgiul din Torino sunt autentice subliniază faptul că imaginile de pe ambele pânze sunt extrem de similare, astfel că par să înfățișeze același bărbat. Istoricii suspectează, însă, că imaginea de pe văl a fost creată intenționat ca o copie a feței de pe giulgiu. Tocmai de aceea, vălul a primit numele care a dat naștere la legenda Veronicăi, „vera icon” însemnând „imagine adevărată”.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Unde este orașul biblic Betsaida, locul în care Iisus a mers pe apă?
Rămășițele unuia dintre apostolii lui Iisus s-au dovedit a fi false
O baie rituală, descoperită de arheologi în locul în care Iuda l-a trădat pe Iisus
Articolul Cât de autentic este Vălul Veronicăi, pânza miraculoasă cu imaginea lui Iisus Hristos? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
