Numărul de declaraţii de faliment a crescut în toate cele patru trimestre ale anului trecut, scrie Agerpres.
În privinţa înregistrărilor de noi companii, datele Eurostat indică o scădere cu 0,2% în trimestrul patru din 2022, comparativ cu precedentele trei luni. În mod general, în toate cele patru trimestre ale anului trecut, nivelul înregistrărilor de afaceri a fost mai ridicat decât înaintea pandemiei (perioada 2015-2019).
În funcţie de domeniul de activitate, în toate sectoarele s-au înregistrat creşteri ale numărului de falimente în trimestrul patru din 2022, faţă de precedentele trei luni. Activităţile cu cea mai semnificativă creştere a numărului de falimente au fost: transport şi depozitare (72,2%), servicii de cazare şi alimentaţie publică (39,4%), educaţie, sănătate şi activităţi sociale (29,5%).
Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei – trimestrul patru din 2019 – numărul de declaraţii de faliment în UE a fost mai ridicat în majoritatea sectoarelor economiei, în ultimele trei luni din 2022.
Cea mai semnificativă creştere a numărului de falimente, comparativ cu trimestrul patru din 2019, a fost în sectorul serviciilor de cazare şi alimentaţie publică (97,7%), transport şi depozitare (85,7%).
Numărul de declaraţii de faliment în trimestrul patru din 2022, comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei (trimestrul patru din 2019) a fost mai redus în doar trei sectoare ale economiei: industrie (minus 17,6%), construcţii (minus 9,2%) informare şi comunicare (minus 4%).
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
