NEWSNET Evangelical Social Network
Anchete Justiție leontiuc Română

Chiar și un fost condamnat, nu mai poate fi numit „țepar” după liberarea condiționată de către presă. Iată temeiul de drept pentru care vom cere daune de milioane de euro către Google România și postacii ostili

Timp de un an decând am fost liberat condiționat, mai multe publicații concurente refuză să respecte dreptul la uitare digitală reglementat de UE. Am făcut mai multe sesizări către Google, Poliție,… nici un rezultat. L-am rugat pe Golban Alin și Mihai Șoica principalii mei defăimători să șteargă materialele cu sintagma țepar sau măcar sintagma, explicându-le că eu am plătit pentru faptele de acum 15 ani. Ei consideră că eu, Mariu Leontiuc, trebuie să fiu etichetat veșnic ca țepar, deși instanțele au statuat că fac parte din societate după liberare condiționată.

Instanța Judecătoriei Sectorului 2 București, care a fost chemată să se pronunțe cu privire la fapta ilicită a unei persoane de a posta mesaje insultătoare pe un grup restrâns de pe rețeaua de socializare Faceebook cu privire la o altă persoană, a reținut, în Sentința civilă nr. 4528/2019 (definitivă), următoarele:

,,Reputaţia unei persoane trebuie înţeleasă ca un atribut de ordin etic determinat pe baza însuşirilor pe care o persoană le dobândeşte în timpul vieţii şi care îl caracterizează în comunitate. Reputaţia persoanei serveşte identificării etice a acesteia în cadrul comunităţii, iar pentru a exista o atingere a reputaţiei este nevoie ca ingerinţele să fie de natură a determina o modificare la nivelul aprecierii persoanei de către comunitate.

Faptele de natură a aduce atingere reputaţiei pot consta în calomnii manifestate prin afirmaţii sau imputarea unor fapte care pot fi adevărate sau false. Astfel, atingerea adusă reputaţiei nu este condiţionată de existenţa unei afirmaţii false, rezultatul negativ putând fi creat şi prin existenţa unor afirmaţii adevărate, dar care devin ilicite prin rezultatul negativ produs.

Un prim aspect relevant pentru sublinierea caracterului ilicit al faptei este conţinutul postărilor invocate de reclamant. Conţinutul postărilor reflectă nu numai opinia pârâtului cu privire la calităţile profesionale, morale şi personale ale reclamantului, afirmaţii calificate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ca fiind judecăţi de valoare, ci şi acuzaţii factuale prin intermediul cărora reclamantului îi sunt imputate fapte determinate, precum cea vizând politica de salarizare şi gestionarea banilor destinaţi plăţii salariilor.

Clasificarea afirmaţiilor prezintă relevanţă din perspectiva probei veridicităţii aspectelor afirmate, în privinţa acuzaţiilor factuale fiind necesară justificarea realităţii conţinutului acestora, exigenţă care nu există în privinţa judecăţilor de valoare.

Un alt aspect relevant din perspectiva caracterului ilicit al faptei constă în mediul în care au fost lansate afirmaţiile. Astfel, instanţa reţine că reclamantul şi pârâtul au lucrat în cadrul aceleiaşi societăţi, reclamantul fiind coordonatorul activităţii de transport, ocupând o funcţie de conducere, iar pârâtul era subordonat direct al acestuia, angajat pe postul de şofer. Grupul în care au fost efectuate postările avea ca membri şoferii societăţii, dar şi alte persoane angajate, aspect care rezultă din declaraţia martorului ( fila nr. 59) şi este confirmat, de asemenea, de pârât în urma administrării interogatoriului.

Afirmaţiile pârâtului au fost adresate unei colectivităţi restrânse, într-adevăr, însă relevantă din perspectiva vieţii profesionale a reclamantului, iar prin intermediul conţinutul postărilor şi al spaţiului în care acestea au apărut reputaţia profesională a reclamantului a fost direct vizată.

Susţinerile pârâtului privind caracterul de spaţiu public sau privat al grupul de Fb unde au apărut postările sunt puţin relevante pentru aprecierea caracterului licit al faptei, atât timp cât este dovedit faptul că afirmaţiile au ajuns la cunoştinţa persoanelor angajate în cadrul societăţii, fie direct, acestea fiind membri ai grupului, fie indirect, în urma discuţiilor care au fost purtate pe baza afirmaţiilor pârâtului, astfel cum rezultă din declaraţia martorului.

Instanţa reţine că fapta imputată pârâtului este una ilicită, atingând un anumit nivel de gravitate, faţă de conţinutul afirmaţiilor vizate şi spaţiul în care au fost transmise, limitele libertăţii de exprimare fiind depăşite.

Conform art. 70 din C. Civil, orice persoană are dreptul la liberă exprimare, exercitarea acestui drept urmând a fi restrânsă numai în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75, în condiţiile în care dreptul la liberă exprimare nu este exercitat cu bună-credinţă aducând atingere drepturilor altor persoane.

În cauză, în sens larg, s-a reclamat încălcarea dreptului la viaţă privată care include dreptul de a dezvolta relaţii cu lumea exterioară, inclusiv în domeniul profesional, cât şi dreptul la reputaţie, iar dreptul reclamantului interferează cu dreptul pârâtului la liberă exprimare. Conform art. 30 din Constituţia României, libertatea de exprimare nu poate aduce atingere demnităţii, onoarei şi vieţii particulare a unei persoane, aceasta fiind una dintre limitele foarte largi ale libertăţii de exprimare, iar posibilitatea limitării şi sancţionării, în ipoteza încălcării limitelor, a dreptului la liberă exprimare este, de asemenea, reglementată în art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Asigurarea unei corecte exercitări a celor două drepturi impune menţinerea unui echilibru, criteriile utilizate în analiza echilibrului vizând : natura informaţiilor şi capacitatea de a satisface interesul general, notorietatea persoanei vizate, conţinutul şi forma informaţiilor, dar şi veridicitatea informaţiilor.

Împrejurările factuale prezentate anterior sunt defavorabile pârâtului şi arată faptul că dreptul la reputaţie al reclamantului a fost atins.

În drept, conform art. 252 din C.Civil orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, printre aceste valori fiind inclusă şi demnitatea persoanei fizice. În cazul în care drepturile nepatrimoniale ale persoanei fizice sunt atinse sau ameninţate, aceasta are posibilitatea, conform art. 253 din C.Civil, să utilizeze mijloace de apărare în vederea preîntâmpinării producerii faptelor ilicite, dacă producerea lor este iminentă, înlăturării faptelor prin care drepturile au fost încălcate şi reparării prejudiciului printr-una dintre măsurile reglementate la alin. 3 şi 4 din art. 253 din C.Civil.

Dispoziţiile legale menţionate servesc apărării drepturilor nepatrimoniale, iar acestea sunt completate cu dispoziţiile de drept comun în materia răspunderii civile delictuale”

Deci dacă pentru grupuri restrânse există rigoare, cu cât mai mult pentru motorul Google. Timp de un an, toate firmele au refuzat angajarea mea în România din motivul reputației mele. Activitatea mea de jurnalist și prezbiter nu este plătită în nici un fel, este probono, fiind prea mici numerele vizitelor ca să pot fi plătit pentru reclame pe website.

Atunci când cineva dorește să afle ceva despre orice persoană numită „leontiuc”, Google furnizează etichete ca Țepar, Escroc. Eu nu mai am dreptul la imagine pe teritoriul României prin voința unor privați. Când discutăm cu ei, aceștia reacționează isteric urlând trecutul pentru care am plătit, ca și când nu aș fi plătit.

Autoritățile statului nu au făcut nimic în aplicarea prevederilor art. 2 pct. 1 raportat la art.3 lit b) din Legea nr 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Conform textului de lege menționat, săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice se sancționează cu amendă între 200 si 1000 lei. La acest moment oricine poate să mă numească public „țepar”, Poliția refuzând tacit amendarea acestora.

Vom încerca și noi calea instanțelor civile.

Marius Leontiuc

(Visited 11 times, 1 visits today)

Hits: 102


Marius Leontiuc
absolvent WEB DESIGN Academia Britanică de Comunicare Iasi - absolvent COMUNICARE IN AFACERI Academia Britanica de Afaceri si Comunicare -absolvent JURNALISM EDITORIAL - London School University - 2019 inscris la echivalare diploma la Universitatea Politehnica Timisoara - admis la studii de licenta in Drept la Universitatea de Vest Timisoara Android Developer pe Google Play și plugin developer la Oxwall
http://www.leontiucmarius.wordpress.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

code

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii