- Comisia Europeană a propus activarea Directivei privind protecţia temporară pentru a le oferi asistenţă rapidă şi eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.
- Directiva prevede conferirea unor drepturi cu efect imediat, cum ar fi dreptul de şedere, accesul la piaţa forţei de muncă, accesul la locuinţe, asistenţă socială, asistenţă medicală sau de altă natură şi la mijloace de subzistenţă.
- De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650 000 de persoane au fugit în statele membre ale UE învecinate.
Comisia Europeană a propus activarea Directivei privind protecţia temporară pentru a le oferi asistenţă rapidă şi eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. În baza acestei propuneri, persoanelor care fug din calea războiului li se va acorda protecţie temporară în UE, adică li se vor elibera permise de şedere şi vor primi acces la educaţie şi la piaţa forţei de muncă.
Comisia Europeană anunță că de la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650 000 de persoane au fugit în statele membre ale UE învecinate.
În temeiul acestei propuneri, cetăţenii ucraineni şi persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum şi membrii familiilor lor strămutaţi în urma conflictului vor avea dreptul la protecţie în întreaga Uniune Europeană.
Cetăţenii din alte state care au dreptul de şedere legală în Ucraina, precum şi apatrizii cu drept de şedere legală în Ucraina care nu se pot întoarce în ţara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanţii de azil sau beneficiarii de protecţie internaţională, vor primi, de asemenea, protecţie în UE. Alte persoane care sunt prezente în mod legal în Ucraina pe termen scurt şi care se pot întoarce în siguranţă în ţara lor de origine nu vor intra sub incidenţa acestei protecţii. Acestora ar trebui să li se permită însă accesul în UE pentru tranzit către ţările lor de origine.
Comisia Europeană propune controale simplificate la frontiere
Directiva prevede conferirea unor drepturi cu efect imediat, cum ar fi dreptul de şedere, accesul la piaţa forţei de muncă, accesul la locuinţe, asistenţă socială, asistenţă medicală sau de altă natură şi la mijloace de subzistenţă. Pentru copiii şi adolescenţii neînsoţiţi, protecţia temporară conferă dreptul la tutelă legală şi accesul la educaţie.
Acesta va ajuta la reducerea presiunii asupra sistemelor naţionale de azil prin crearea unui statut de protecţie cu formalităţi reduse, va ajuta la asigurarea unei solidarităţi sporite şi la partajarea responsabilităţii şi va asigura un sprijin suplimentar din partea agenţiilor UE: Frontex, Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene şi Europol pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.
De asemenea, orientările propuse de Comisia Europeană privind gestionarea frontierelor externe prevăd simplificarea controalelor la frontierele UE cu Ucraina, o flexibilitate în ceea ce priveşte condiţiile de intrare şi permiterea trecerilor prin punctele temporare de trecere a frontierei.
Consiliul European trebuie să adopte propunerea privind protecţia temporară. Consiliul şi-a exprimat deja sprijinul larg pentru ambele măsuri şi s-a angajat să discute cele două documente în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de joi, 3 martie. Odată adoptată, protecţia temporară ar urma să înceapă să se aplice imediat şi ar dura un an. Această perioadă se prelungeşte automat cu două perioade de şase luni, totalizând încă un an.
The post Comisia Europeană a propus activarea Directivei pentru protecţia temporară a refugiaților appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
