Aproape 60% dintre respondenţi au declarat că organizaţia lor a avut rezultate mai bune faţă de obiectivele de performanţă şi de productivitate ale angajaţilor, stabilite în ultimele 12 luni, şi doar 4% au avut performanţe semnificativ mai slabe. Încrederea angajaţilor a scăzut însă, doar 31% dintre directorii generali şi de resurse umane intervievaţi arătând ferm că în organizaţia lor există un nivel ridicat de încredere între angajaţi şi managerii lor direcţi.
Totodată, aproape trei sferturi (74%) dintre respondenţi nu cred că oamenii pot gestiona eficient volumul de muncă şi timpul personal.
„Menţinerea şi chiar creşterea productivităţii angajaţilor de la apariţia pandemiei, în condiţiile muncii de la distanţă, a surprins pozitiv organizaţiile care aveau iniţial aşteptări pesimiste. Însă, pe măsură ce timpul a trecut, noul mod de lucru începe să arate şi neajunsurile. Dificultatea de a gestiona în paralel munca şi responsabilităţile familiale, de exemplu, lipsa interacţiunii faţă în faţă cu colegii, incertitudinea socială generată de pandemie sunt doar câţiva factori care explică valul de demisii la nivel global şi ataşamentul tot mai scăzut faţă de angajatori. Este încurajator faptul că, în sondajul actual, aproape 40% dintre lideri au spus că încrederea dintre angajaţi şi managerii lor direcţi este foarte importantă. Companiile trebuie să găsească un echilibru între modul de lucru şi sănătatea oamenilor având o abordare bazată pe date pentru a înţelege şi a preveni motivele care au diminuat capacitatea de retenţie a angajaţilor”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.
Raportul notează că burnout-ul a devenit în sine o epidemie, fiind recunoscută oficial ca boală de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Angajaţii obosiţi şi anxioşi îşi dau demisia de la locurile de muncă în număr record în întreaga lume. Numai în SUA, 20 de milioane de oameni şi-au părăsit locurile de muncă în perioada aprilie – august 2021, potrivit Biroului de Statistică a Muncii. În Marea Britanie, Biroul pentru Statistică Naţională a raportat peste 1 milion de locuri de muncă vacante în august 2021.
Digitalizarea va continua să fie o preocupare pentru companii, dar şi o sursă de anxietate pentru angajaţi, pentru că pe de o parte majoritatea organizaţiilor nu înţeleg riscurile înlocuirii muncii umane cu tehnologie şi de cealaltă parte oamenii se tem pentru locurile lor de muncă.
Doar 21% dintre respondenţi au susţinut că pot identifica riscurile şi doar un sfert le comunică clar şi consecvent angajaţilor despre impactul automatizării şi AI.
De asemenea, o treime dintre executivii intervievaţi spun că este foarte importantă identificarea competenţelor de care organizaţia va avea nevoie în viitor din cauza schimbărilor tehnologice şi doar 26% spun că pot face acest lucru în prezent.
În ceea ce îi priveşte pe angajaţi, companiile trebuie să comunice consecvent şi să ofere oportunităţi de perfecţionare pentru joburile viitorului, pentru a susţine angajabilitatea pe termen lung a oamenilor lor.
Sondajul a fost realizat în luna septembrie în rândul a circa 4.000 de directori generali şi de HR din 28 de industrii şi 26 de state.
PwC este o reţea de firme prezentă în 156 de ţări cu mai mult de 295.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.
The post Munca la distanţă a crescut productivitatea, dar şi cazurile de burnout – sondaj appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
