În condițiile în care anul precedent, 2021, prețul mediu ponderat a fost de doar 539 de lei/MWh, am avut așadar la nivelul anului 2022 o creștere de 2,4 ori a prețului spot la energie electrică pe piața de la București.
Prețul spot a fost foarte volatil de-a lungul anului, dacă ne uităm la mediile lunare. Cel mai mic preț mediu lunar a fost în luna aprilie, aproximativ 862 de lei/MWh, iar cel mai mare a fost în august, cu o medie a lunii de 2.400 de lei/MWh. De fapt, a fost cel mai mare preț spot mediu lunar din istoria pieței, iar august a consemnat și un nivel maxim istoric pentru prețul zilnic al pieței spot: energia cu livrare în data de 26 august s-a tranzacționat ziua precedentă la un preț mediu de 3.461 de lei/MWh. În acea zi, a fost cel mai mare preț din Europa.
După luna august, prețurile au scăzut destul de abrupt, ajungând la o medie lunară de doar 1.016 lei în octombrie, în noiembrie au crescut ușor, la 1.093 de lei, iar în decembrie prețul mediu a fost de 1.219 lei.
Piața spot este una foarte lichidă în România – spre exemplu, în luna noiembrie 2022, ultima cu date oficiale disponibile, în PZU s-a tranzacționat peste 51% din tot consumul țării, adică aproximativ 2,12 TWh de energie electrică, cu o valoare a tranzacțiilor de 2,4 miliarde de lei.
Piața spot de energie electrică de la București este cuplată prin preț cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia și, mai nou, cu cele din Austria, Polonia și Germania. În luna octombrie a anului 2021, piața spot de la București a fost cuplată, prin același mecanism, și cu piața din Bulgaria.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
