Război Ucraina – Zelenski acuză Moscova de „atac” asupra unui coridor umanitar spre Mariupol. Peste 80.000 de persoane, evacuate din Sumy şi împrejurimile Kievului – ziua 16 – LIVE TEXT

ZIUA 16 – Război în Ucraina

Zelenski acuză Moscova de „atac” asupra unui coridor umanitar spre Mariupol, Ucraina

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski a acuzat vineri armata rusă că împiedică evacuarea civililor din oraşele încercuite Mariupol şi Volnovaha (sud-est) şi că a efectuat un atac asupra traseului planificat al unui coridor umanitar, notează AFP.

„Trupele ruse nu au încetat focul. Cu toate acestea, am decis să trimit un convoi de vehicule spre Mariupol, cu mâncare, apă, medicamente (…) Dar ocupanţii au lansat un atac cu tancuri exact pe unde trebuia să treacă acest coridor”, a afirmat el, într-un mesaj video difuzat de preşedinţie, scrie Agerpres.

„Aceasta este teroare asumată, teroare neruşinată, din partea unor terorişti cu experienţă. Întreaga lume trebuie să ştie asta”, a continuat Volodimir Zelenski.

Liderul ucrainean a spus că aproximativ 100.000 de persoane au putut pleca în ultimele două zile din alte oraşe ucrainene pradă luptelor, dintre care 40.000 de oameni doar joi, pe coridoarele umanitare.

Armata rusă menţine asediul mai multor mari oraşe ucrainene şi îşi continuă bombardamentele, precum cel care a lovit miercuri un spital de copii şi o maternitate din Mariupol, un port strategic la Marea Azov asediat timp de zece zile.

Moscova a promis joi deschiderea zilnică a unor coridoare umanitare pentru a permite ucrainenilor care fug de lupte să ajungă în Rusia.

Dar Ucraina, la rândul ei, cere stabilirea de pasaje sigure către interiorul frontierelor sale, şi nu către ţara care îi bombardează populaţia.

Peste 80.000 de persoane, evacuate din Sumy şi împrejurimile Kievului – guvern Ucraina

Peste 80.000 de persoane au fost evacuate în ultimele două zile din Sumy, un oraş din nord-estul Ucrainei, şi din împrejurimile Kievului, a anunţat joi guvernul ucrainean, relatează AFP.

La nord-est, ”din Trostianets, Sumy şi Krasnopillia în direcţia Poltava”, la 150 km spre sud, ”am evacuat peste 60.000 de oameni în două zile”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, într-un videoclip postat pe Telegram.

”Din împrejurimile Kievului au fost evacuate aproape 20.000 de persoane”, a adăugat ea, ”din Borodianka, Boutcha, Irpin şi Gostomel”, precizând că ” trei mii de locuitori au fost de asemenea evacuaţi” cu greu din Izium, un oraş din estul Ucrainei.

În cursul zilei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că 60.000 de ucraineni au fost evacuaţi cu o zi înainte din oraşele asediate, potrivit unui videoclip postat pe canalul Telegram.

Vereşciuk a dat de asemenea asigurări că guvernul ucrainean ”face totul pentru funcţionarea coridoarelor umanitare”, în special permiţând transportarea medicamentelor, a produselor alimentare şi a apei potabile.

Spitalul de copii din Mariupol, cel puţin al treilea distrus în Ucraina, afirmă ONU

Înaintea bombardamentului rus de miercuri asupra spitalului de copii din Mariupol, alte două maternităţi au fost atacate şi distruse în Ucraina, a declarat joi responsabilul din această ţară al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Jaime Nadal, citat de AFP.

Cel din Mariupol „nu este singurul. La Jitomir (nord-vest), maternitatea a fost complet distrusă. La Saltivka, în aglomeraţia Harkov (nord-est), de asemenea a fost distrusă maternitatea”, a declarat responsabilul în cadrul unui videointerviu cu jurnaliştii de la sediul ONU din New York, fără a putea spune cine a fost la originea bombardamentelor şi dacă au provocat victime, scrie Agerpres.

Jaime Nadal nu a precizat când au avut loc atentatele de la Jitomir şi Saltivka.

Maternitatea de la Mariupol „este a treia maternitate” bombardată „din câte ştim”, a ţinut să precizeze ulterior un purtător de cuvânt al agenţiei ONU, fără a exclude faptul ca alte unităţi similare să fi fost lovite de focuri de armă în ţară de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

În Ucraina, există „69 de maternităţi şi centre prenatale”, a adăugat Jaime Nadal, indicând că UNFPA „a estimat la 80.000 numărul femeilor însărcinate care vor da naştere în Ucraina în următoarele trei luni”. În total, aproximativ 240.000 de femei sunt însărcinate în Ucraina, iar între 24 februarie şi 7 martie, 4.311 femei au născut, a spus el.

La Mariupol, bombardamentul rus împotriva spitalului de pediatrie a provocat trei morţi, printre care o fetiţă, potrivit primăriei acestui oraş-port. Precedentul bilanţ publicat miercuri de autorităţi a raportat 17 persoane rănite.

Atacul împotriva acestui spital a provocat indignarea autorităţilor ucrainene şi occidentale, mai scrie AFP.

Ucraina: Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind armele biologice solicitată de Moscova

Consiliul de Securitate al ONU se va reuni de urgenţă vineri, la orele 16.00 GMT, cu privire la presupusa producere de arme biologice în Ucraina, la solicitarea Moscovei a cărei credibilitate în domeniul armelor chimice a fost pusă sub semnul întrebării de Washington şi Londra în cadrul unei sesiuni asupra Siriei, notează AFP.

Rusia acuză Washingtonul şi Kievul că gestionează laboratoare destinate producerii de arme biologice în Ucraina, lucru negat de cele două capitale. Moscova acuzase deja în 2018 Statele Unite că efectuează în secret experimente biologice într-un laborator din Georgia, o altă fostă republică sovietică care, la fel ca Ucraina, urmăreşte aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, , scrie Agerpres.

În cursul unei reuniuni lunare a Consiliului de Securitate privind folosirea armelor chimice în Siria – dosar încă deschis şi care continuă să sufere de o lipsă de informaţii din partea Damascului denunţată de ONU -, Washingtonul şi Londra au menţionat ambele Ucraina.

Statele Unite şi Marea Britanie susţin, de miercuri, că Rusia s-ar putea să fi folosit arme chimice în Ucraina.

„Rusia a difuzat în repetate rânduri dezinformări cu privire la utilizarea repetată de către Siria a armelor chimice”, a spus ambasadorul adjunct al SUA Richard Mills. „Recentul val de minciuni al Rusiei în încercarea de a justifica războiul premeditat şi nejustificat împotriva Ucrainei ar trebui să clarifice, o dată pentru totdeauna, că nu se poate avea încredere în Rusia atunci când vorbeşte despre utilizarea armelor chimice în Siria”, a spus el.

De zece zile, „Rusia şi-a continuat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, asediind oraşe, ucigând civili fără discernământ, forţând milioane de oameni să fugă în căutarea siguranţei”, a spus omologul său britanic, James Kariuki. „Paralelele cu acţiunea Rusiei în Siria sunt clare” şi „comparaţia se extinde şi la armele chimice, deoarece vedem cum se profilează în Ucraina spectrul familiar al dezinformării ruseşti” pe acest subiect, a adăugat el.

Chestionat, purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, a afirmat joi că „nu deţine nicio informaţie (…) privind utilizarea lor” în Ucraina. „A recurge la acestea ar fi ilegal şi o încălcare gravă a dreptului internaţional”, a subliniat el.

Dacă Franţa nu a menţionat Ucraina în intervenţia sa, ambasadorul albanez, Ferit Hoxha, a cărei ţară este membru nepermanent al Consiliului de Securitate, a ţinut să facă o lungă introducere despre bombardamentul rus cu o zi înainte de la un spital de copii din Ucraina. „Aceasta este o crimă care nu trebuie să rămână nepedepsită”, a insistat el.

Ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, a respins acuzaţia sa, afirmând, aşa cum făcuse Moscova până atunci, că acel loc, ocupat de „combatanţi”, „nu mai adăposteşte de mult timp femei aproape să nască”. Potrivit acestuia, fotografiile care arată o femeie însărcinată în fa?a acestui spital distrus sunt un montaj.

Într-un mesaj adresat naţiunii vineri, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a negat orice dezvoltare a armelor chimice de către ţara sa.

„Sunt preşedintele unei ţări decente, un popor decent şi sunt tatăl a doi copii. Nimeni nu dezvoltă arme chimice sau de distrugere în masă pe teritoriul meu”, a spus el.

Ucraina şi Rusia „dispuse” să lucreze cu AIEA

Ucraina şi Rusia sunt „dispuse” să discute pentru a garanta securitatea siturilor nucleare ucrainene, compromise de război, a declarat joi seară şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, notează AFP.

„Primul meu obiectiv a fost să stabilesc un dialog direct la un nivel foarte înalt”, a explicat Rafael Grossi, revenit de la Antalya, în Turcia, unde s-a întâlnit separat cu miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, în paralel cu discuţiile care au eşuat să încheie un acord de încetare a focului, scrie Agerpres.

„Cele două părţi sunt dispuse să lucreze şi să discute cu AIEA”, a salutat el în faţa presei la Viena, sediul agenţiei ONU pentru probleme nucleare, raportând „întâlniri fructuoase, dar nu uşoare”.

Rafael Grossi s-a oferit iniţial să călătorească la Cernobîl, scena celui mai grav dezastru nuclear civil din istorie în 1986, dar oferta sa a fost refuzată.

Situaţia de pe teren este „teribilă”, a insistat directorul general, referindu-se la numărul tot mai mare de incidente.

De unde urgenţa „de a se ajunge la un acord-cadru comun pentru consolidarea securităţii instalaţiilor nucleare” ale ţării care are 15 reactoare şi mai multe depozite de deşeuri.

Cernobîl, care a căzut în mâinile ruşilor la 24 februarie, a suferit miercuri o întrerupere a curentului electric. Comunicaţiile telefonice sunt întrerupte, iar la faţa locului sunt blocaţi peste 200 de tehnicieni şi paznici care lucrează zi şi noapte.

La 4 martie, centrala atomoelectrică Zaporojie, cea mai mare din Europa, a suferit lovituri de artilerie provocând un incendiu şi stârnind temeri legate de un dezastru.

Pe de altă parte, AIEA a mai făcut cunoscut miercuri că este „îngrijorată de întreruperea bruscă a transmisiilor de date către sediul central din Viena” de la Zaporojie, a doua zi după o problemă similară la Cernobîl.

Aceste sisteme permit supravegherea de la distanţă a materialelor nucleare şi a activităţilor la faţa locului pentru a preveni proliferarea.

„Observăm o deteriorare, este îngrijorător. Pierdem treptat o cantitate mare de informaţii”, a deplâns Rafael Grossi.

De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, şeful Agenţiei ONU a avertizat constant asupra pericolelor conflictului, primul care are loc într-o ţară cu un vast program nuclear.

Moscova anunţă coridoare umanitare zilnice spre Rusia

Rusia a afirmat joi că va deschide în fiecare zi coridoare umanitare pentru a permite ucrainenilor care fug de lupte să ajungă pe teritoriul său, în timp ce Kievul reclamă coridoare care să permită evacuarea civililor în interiorul Ucrainei, transmite AFP.

„Anunţăm oficial că coridoare umanitare pentru Federaţia Rusă vor fi deschise de acum înainte unilateral, fără coordonare, în fiecare zi de la ora 10.00 (07.00 GMT)”, a declarat un înalt responsabil al Ministerului rus al Apărării, Mihail Mizinţev, citat într-un comunicat.

Coridoarele care merg „în alte direcţii” vor fi negociate de la caz la caz cu autorităţile ucrainene, a adăugat Mizinţev.

„Garantăm securitate totală în teritoriile controlate de forţele armate ruse”, a continuat el, solicitând Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) şi Naţiunilor Unite „să lucreze la faţa locului cu autorităţile ucrainene pentru a informa populaţia despre această iniţiativă”.

El a afirmat că Moscova a evacuat deja „peste 187.000 de persoane” în Rusia, o cifră care nu poate fi verificată în mod independent.

Numeroşi civili sunt blocaţi în oraşe înconjurate de armata rusă în Ucraina, adesea forţaţi să se ascundă în pivniţe pentru a se proteja de bombardamente.

Trei runde recente de discuţii între negociatori ruşi şi ucraineni au condus la mai multe armistiţii locale şi la deschiderea unor coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din oraşele încercuite.

Ruşii şi ucrainenii s-au acuzat reciproc în mai multe rânduri că au încălcat aceste acorduri.

SUA: Ucraina nu are nevoie cu adevărat de avioane de luptă, va primi mai multe arme sol-aer

Statele Unite au declarat joi că Ucraina nu are nevoie cu adevărat de avioane de luptă pentru a contracara atacurile ruse, dar au luat în considerare să-i furnizeze mai multe sisteme de apărare sol-aer, notează AFP.

„Avioanele nu sunt ceea ce au nevoie în principal partenerii noştri ucraineni în acest moment”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, scrie Agerpres.

„Când analizăm distrugerea semănată de Kremlin asupra regiunilor Ucrainei, aceasta este cauzată în principal de rachete”, „proiectile”, „tiruri de artilerie”, a estimat el. „Avioanele nu sunt cel mai bine plasate pentru a elimina aceste arme”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Potrivit lui Ned Price, armata ucraineană mai are „mai multe escadrile de avioane” în stare de zbor.

El a adăugat că „eficacitatea” flotei aeriene ruse a fost „limitată de sistemele de apărare aeriană de la sol”, fie că sunt „rachete sol-aer” sau sisteme portabile – cum ar fi Stingers, furnizate de americani.

„Vom continua să furnizăm partenerilor noştri ucraineni sisteme sol-aer” şi „poate vom furniza şi mai multe”, a spus el.

Statele Unite au respins definitiv miercuri propunerea Poloniei de a livra avioanele sale MiG-29 armatei americane pentru a fi predate ulterior Ucrainei, considerând că oferta Varşoviei este „riscantă” şi susceptibilă să provoace o escaladare rusă.

Washingtonul nu a exclus complet ca o ţară din NATO să poată livra Kievului avioane de luptă, dar ar fi o chestiune ce ţine de „decizia sa suverană”, a subliniat purtătorul de cuvânt, dând de înţeles că Statele Unite nu ar fi deschis în favoarea acesteia.

Ned Price a reamintit că serviciile americane de informaţii au avertizat împotriva transferului de avioane din ţările Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina, deoarece acest lucru ar fi putea fi considerat o „escaladare” de către preşedintele rus Vladimir Putin, cu riscul de a se ajunge la o confruntare directă între NATO şi Rusia.