Potrivit datelor de pe site-ul companiei, apar facturi de 973 de milioane de lei neplătite de Termoenergetica în perioada ianuarie – aprilie 2022. Conform unor surse apropiate situației, odată cu factura neplătită a lunii mai, suma totală este de circa 1,07 miliarde de lei. Datorie la care s-a ajuns de la începutul anului și până acum.
Pe de altă parte, sursele noastre spun că Termoenergetica, succesoarea falitei RADET, nu poate plăti datoria către Elcen din același motiv din care nu s-au plătit facturile ani de zile: Primăria Capitalei, cea care are în subordine Termoenergetica, nu a plătit subvenția. Potrivit surselor noastre, la acest moment datoria Primăriei în contul subvenției neplătite în acest an către Termoenergetica se ridică la circa 700 de milioane de lei.
Amintim că, începînd cu 1 aprilie 2022, prețul local de facturare al energiei termice furnizate populației, practicat de Campania Municipala Termoenergetica Bucuresti S.A, care nu a crescut deloc în ultimii 11 ani, a fost majorat la 330 de lei.
Chiar și în condițiile acestei scumpiri, prețul energiei termice rămâne puternic subvenționat în București, mai ales pe fondul creșterii costurilor de producție generate de scumpirea gazelor. Prețul fără TVA, acesta mărit, este de 330 de lei/Gcal, în timp ce prețul real, tot fără TVA, este de 830 de lei/Gcal. Așadar, chiar și după majorare, subvenția tot va fi de 60% din prețul final.
Alte probleme la Elcen
Pe lângă faptul că are de recuperat sumele de la Termoenergetica, Elcen are o problemă cu menținerea situației de insolvență, în care se află compania, de jure, deși de facto a plătit toate datoriile.
Am scris mai demult AICI că însăși Primăria Generală a contestat în instanță raportul Sierra Quadrant prin care a fost constatată achitarea integrală a creanţelor istorice şi curente scadente şi care urma să conducă la o sentinţă de încheiere a procedurii de ieşire din insolvenţă. Chiar dacă Primăria și-a retras cererea, judecătorul nu a aprobat încă ieșirea din insolvență și a dat un nou termen în acest litigiu abia în septembrie.
În tot acest timp însă, compania nu poate accesa bonsul de cogenerare (a și cerut o creștere de tarif la ANRE din acest motiv, pe care Autoritatea a acceptat-o și, mai grav, nu poate accesa fonduri europene pentru modernizare.
Cum s-ar putea rezolva problema
Sursele noastre spun că Primăria condusă de Nicușor Dan nu ar dori să plătească subvenția restantă pentru a nu pune și mai tare presiune pe bugetul și așa sărac al orașului, în comparație cu necesarul. De aceea, Primăria ar aștepta ajutor de la Guvern pentru a putea plăti din subvenția datorată. Totuși, există portița legislativă prin care Ministerle Finanțelor și Dezvoltării pot, prin ordin comun, să trimită banii care revin Capitalei sub formă de alocări din impozitul pe venit direct furnizorului de energie termică îăn contul subvenției, pentru a se asigura continuitatea serviciului. Momentan, Finanțatele se pare că s-ar opune la aceasă soluție.
Se repetă episodul RADET?
Termoenergetica este moștenitoarea infrastructurii și serviciilor prestate de vechea Regie de Distribuție a Energiei Termice (RADET), care a dat faliment în timpul mandatului fostului primar Gabriela Firea, tocmai pentru că nu a plătit facturile la energia termică livrată de Elcen. Elcen este la rândul ei în insolvență, exact din cauza faptului că, neprimind banii, nu a mai putut plăti, la rândul ei, furnizori și taxe.
Atunci când a dat faliment, RADET datora Elcen circa 3,8 miliarde de lei, sumă strânsă de-a lungul anilor. Ulterior, când activitatea sa a fost preluată de Termoenergetica, s-a plecat de la un nou moment “zero”, fără datorii, care au rămas “în urmă”, la RADET-ul falit.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
