În ansamblu, auditul Curţii a arătat că, în pofida sprijinului acordat de Comisie, există întârzieri considerabile în implementarea reţelelor 5G în statele membre şi că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se remedia problemele de securitate în implementarea reţelelor 5G.
În Planul său de acţiune din 2016 privind 5G, Comisia a propus o acoperire 5G a tuturor zonelor urbane şi de-a lungul principalelor rute de transport ca obiectiv pentru 2025, iar în luna martie 2021 a propus pentru 2030 obiectivul unei acoperiri 5G complete. Până la sfârşitul anului 2020, 23 de state membre lansaseră servicii 5G comerciale şi atinseseră obiectivul intermediar de a avea cel puţin un oraş important cu acces la astfel de servicii. Curtea a observat însă că nu toate statele membre se raportează la obiectivele Comisiei în strategiile lor naţionale privind 5G sau în planurile lor naţionale privind banda largă.
În plus, în mai multe ţări, Codul european al comunicaţiilor electronice nu a fost încă transpus în legislaţia naţională, iar atribuirea spectrului 5G a fost întârziată. Aceste întârzieri în atribuirea spectrului pot fi imputate diferitor cauze: cerere scăzută din partea operatorilor de reţele mobile, probleme de coordonare transfrontalieră cu ţările terţe situate de-a lungul frontierelor estice, impactul pandemiei de COVID-19 asupra programării licitaţiilor şi incertitudinea legată de cum ar trebui remediate problemele de securitate. Potrivit Comisiei, numai 11 state membre – inclusiv România – au şanse să atingă obiectivul stabilit pentru 2025.
Conform Curţii de Conturi Europene, Comisia ar trebui: să elaboreze, împreună cu statele membre, o definiţie comună a calităţii preconizate a serviciului furnizat de reţelele 5G, de exemplu performanţa pe care acestea ar trebui să o ofere sub aspectul vitezei minime şi al latenţei maxime; să încurajeze statele membre să includă, în următoarele actualizări ale strategiilor lor digitale/pentru 5G sau ale planurilor lor privind banda largă, obiectivele fixate pentru 2025 şi pentru 2030 în ceea ce priveşte implementarea reţelelor 5G, precum şi măsurile necesare pentru atingerea acestor obiective; să sprijine statele membre în soluţionarea problemelor de coordonare a spectrului cu ţările terţe vecine, depunând eforturi pentru ca subiectul să fie inclus pe ordinea de zi a fiecărei reuniuni relevante.
De asemenea, Comisia ar trebui să pună la dispoziţie orientări sau acţiuni de sprijin suplimentare cu privire la principalele elemente ale setului de instrumente al UE privind securitatea reţelelor 5G, cum ar fi criteriile pentru evaluarea furnizorilor de 5G şi clasificarea acestora ca având un grad ridicat de risc, precum şi cu privire la considerentele legate de protecţia datelor. În plus, Executivul comunitar ar trebui să promoveze transparenţa în ceea ce priveşte abordările statelor membre în materie de securitate a reţelelor 5G, prin monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate din setul de instrumente al UE privind securitatea reţelelor 5G şi prin raportarea cu privire la acest aspect. În acest sens, ar trebui utilizat un set comun de indicatori-cheie de performanţă.
Curtea de Conturi Europeană consideră că CE trebuie să evalueze, împreună cu statele membre, pentru ce aspecte ale securităţii reţelelor 5G este necesar să se specifice cerinţe cu forţă executorie şi, după caz, să iniţieze acte legislative.
Comisia a început să examineze acuzaţiile asociate de avantaj economic neloial ca urmare a subvenţiilor străine. Astfel de subvenţii pot denatura piaţa internă, creând astfel condiţii de concurenţă inegale între furnizorii de echipamente 5G, cu posibile implicaţii în materie de securitate.
Comisia nu dispune de suficiente informaţii cu privire la modul în care statele membre tratează chestiunea posibilelor costuri de înlocuire care ar putea apărea dacă operatorii de reţele mobile vor fi nevoiţi să elimine din reţelele UE echipamentele provenite de la furnizori cu risc ridicat, fără să existe o perioadă de tranziţie. Diferenţele de tratament riscă să creeze incertitudine pentru mediul de afaceri şi să afecteze implementarea la timp a reţelelor 5G.
În acelaşi timp, abordările statelor membre în ceea ce priveşte securitatea reţelelor 5G, în special absenţa unei abordări concertate la nivelul de ansamblu al UE, pot avea un impact asupra eficacităţii funcţionării pieţei unice. Până în prezent, Comisia nu a evaluat această problemă, apreciază Curtea de Conturi Europeană.
Instituţia susţine că CE trebuie să promoveze o abordare transparentă şi uniformă în ceea ce priveşte modul în care statele membre tratează costurile operatorilor de reţele mobile pentru înlocuirea echipamentelor 5G achiziţionate de la furnizori cu risc ridicat, monitorizând şi raportând periodic cu privire la acest aspect în cadrul implementării setului de instrumente al UE privind securitatea reţelelor 5G. În plus, Executivul comunitar trebuie să evalueze impactul pe care l-ar avea asupra pieţei interne o situaţie în care un stat membru îşi construieşte reţelele 5G utilizând echipamente de la un furnizor pe care alt stat membru îl consideră a fi cu risc ridicat.
Data-ţintă pentru punerea în aplicare a recomandărilor este decembrie 2022, a informat Curtea de Conturi Europeană.
The post Tehnologia 5G va contribui cu până la o mie de miliarde de euro la PIB-ul european în 2021-2025 – Curtea de Conturi Europeană appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
