Nivelurile de consum de alcool considerate în prezent sigure de către unele țări sunt legate de dezvoltarea insuficienței cardiace, potrivit unei cercetări prezentate la Heart Failure 2022, un congres științific al Societății Europene de Cardiologie (ESC).
„Acest studiu se adaugă la ansamblul de dovezi care arată că este necesară o abordare mai prudentă a consumului de alcool”, a declarat autorul lucrării, Dr. Bethany Wong de la Spitalul Universitar St. Vincent’s din Dublin, Irlanda.
„Pentru a minimiza riscul, limitați-vă consumul săptămânal la mai puțin de o sticlă de vin sau la mai puțin de trei cutii și jumătate de 500 ml de bere de 4,5%.”
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, Uniunea Europeană este regiunea cu cel mai mare consum de alcool din lume. În timp ce este bine recunoscut faptul că un consum excesiv de alcool pe termen lung poate provoca un tip de insuficiență cardiacă numit cardiomiopatie alcoolică, dovezile provenite de la populațiile asiatice sugerează că și cantități mai mici pot fi dăunătoare.
„Este necesară o abordare mai prudentă a consumului de alcool”
„Deoarece există diferențe genetice și de mediu între populațiile asiatice și europene, acest studiu a investigat dacă există o relație similară între alcool și modificările cardiace la europenii cu risc de insuficiență cardiacă sau cu insuficiență cardiacă pre-infarct”, a declarat Dr. Wong. „Pilonul principal al tratamentului pentru acest grup este gestionarea factorilor de risc, cum ar fi alcoolul, astfel încât cunoașterea nivelurilor sigure este crucială.”
Aceasta a fost o analiză secundară a studiului STOP-HF. Studiul a inclus 744 de adulți cu vârsta de peste 40 de ani, fie cu risc de a dezvolta insuficiență cardiacă din cauza factorilor de risc (de exemplu, hipertensiune arterială, diabet, obezitate), fie cu pre-insuficiență cardiacă (factori de risc și anomalii cardiace, dar fără simptome).
Vârsta medie a fost de 66,5 ani, iar 53% erau femei. Studiul a exclus foștii băutori și pacienții cu insuficiență cardiacă cu simptome (de exemplu, dificultăți de respirație, oboseală, capacitate redusă de a face exerciții fizice, glezne umflate). Funcția cardiacă a fost măsurată prin ecocardiografie la momentul inițial și la urmărire.
Studiul a utilizat definiția irlandeză a unei băuturi standard (adică o unitate), care reprezintă 10 grame de alcool. Participanții au fost clasificați în funcție de consumul săptămânal de alcool: niciunul, scăzut, moderat, ridicat.
Legătura dintre consumul de alcool și sănătatea inimii
Cercetătorii au analizat asocierea dintre consumul de alcool și sănătatea inimii pe o perioadă medie de 5,4 ani. Rezultatele au fost raportate separat pentru grupurile de risc și pentru cele de dinaintea insuficienței cardiace. În grupul de risc, înrăutățirea sănătății cardiace a fost definită ca o evoluție spre o stare de preinsuficiență cardiacă sau spre insuficiență cardiacă simptomatică.
Pentru grupul de preinsuficiență cardiacă, înrăutățirea sănătății cardiace a fost definită ca deteriorarea funcțiilor de stoarcere sau de relaxare a inimii sau evoluția spre insuficiență cardiacă simptomatică. Analizele au fost ajustate pentru factorii care pot afecta structura inimii, inclusiv vârsta, sexul, obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul și bolile vasculare.
Un total de 201 (27%) pacienți au raportat că nu au consumat alcool, în timp ce 356 (48%) au fost consumatori slabi și 187 (25%) au avut un consum moderat sau ridicat. În comparație cu grupul cu un consum redus, cei cu un consum moderat sau ridicat erau mai tineri și aveau un indice de masă corporală mai mare.
„Țările ar trebui să pledeze pentru limite mai mici ale consumului de alcool în condiții de siguranță”
În grupul de persoane aflate înainte de insuficiență cardiacă, în comparație cu cele care nu consumau alcool, consumul moderat sau ridicat a fost asociat cu un risc de 4,5 ori mai mare de agravare a stării de sănătate a inimii. Relația a fost observată și atunci când nivelurile moderate și ridicate au fost analizate separat.
În grupul de risc, nu a existat nicio asociere între consumul moderat sau ridicat de alcool și evoluția spre preinsuficiență cardiacă sau spre insuficiență cardiacă simptomatică.
„Studiul nostru sugerează că un consum de 70 g de alcool pe săptămână este asociat cu agravarea preinsuficienței cardiace sau cu progresia către insuficiența cardiacă simptomatică la europeni. Nu am observat niciun beneficiu al consumului redus de alcool. Rezultatele noastre indică faptul că țările ar trebui să pledeze pentru limite mai mici ale consumului de alcool în condiții de siguranță la pacienții cu insuficiență cardiacă”, a declarat Dr. Wong, potrivit EurekAlert.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Ce se întâmplă cu nivelul zahărului din sânge atunci când bei alcool?
Revenirea la „setările din fabrică”, posibil tratament pentru anxietate și alcoolism
Sexul poate influența modul în care oamenii fac față dependenței de alcool
Articolul Vești proaste! Alcoolul poate dăuna inimii mai mult decât se credea până acum apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
