Explozie în apropierea gării din Kiev
Un consilier al ministerului de interne din Ucraina afirmă că o explozie a avut loc în apropierea gării din Kiev, transmite Reuters.
Compania feroviară de stat din Ucraina a anunţat ulterior că a fost vorba de un atac aerian rusesc, care a lovit miercuri în apropierea gării din sudul Kievului, unde erau evacuaţi mii de femei şi copii, scrie Agerpres.
Compania de căi ferate, Ukrzalizniţia, a declarat că nu există informaţii imediate despre victime şi că edificiul a suferit pagube minore. Trenurile circulau în continuare.
The Kyiv Independent notează că sirenele sună din nou în această noapte la Kiev, oraş care este ţinta unor noi bombardamente.
În apropierea staţiei de metrou Druzhby Narodiv s-au auzit patru explozii, scrie News.ro.
Localnicilor li s-a cerut să meargă la cele mai apropiate adăposturi.
Bbc.com notează că în staţiile de metrou din Kiev se adăpostesc 15.000 de oameni.
Responsabili ucraineni confirmă pierderea oraşului Herson
Responsabili ucraineni au confirmat în cursul nopţii de miercuri spre joi prezenţa armatei ruse la Herson, mare oraş din sudul ţării pe care Moscova a anunţat că l-a cucerit dimineaţă după lupte aprige, notează AFP.
Este cel mai mare oraş capturat de forţele ruse de la începutul invaziei în urmă cu şapte zile, scrie Agerpres.
Şeful administraţiei regionale, Ghenadi Lahuta, a îndemnat locuitorii pe reţeaua Telegram să stea acasă, spunând că „ocupanţii (ruşi) sunt în toate cartierele oraşului şi sunt foarte periculoşi”.
La rândul său, primarul acestui oraş cu 290.000 de locuitori, Igor Kolihaev, a anunţat că a discutat cu „oaspeţi înarmaţi” într-o clădire a administraţiei din Herson, subînţelegând, fără a le numi, trupele ruseşti.
„Nu aveam arme şi nu suntem agresivi. Am arătat că lucrăm pentru a securiza oraşul şi încercăm să facem faţă consecinţelor invaziei”, a spus el într-un mesaj pe Facebook.
„Întâmpinăm dificultăţi uriaşe cu colectarea şi înmormântarea morţilor, livrarea de alimente şi medicamente, colectarea gunoiului, gestionarea accidentelor”, a continuat el.
El a dat asigurări că „nu le-a făcut nicio promisiune” ruşilor şi „pur şi simplu le-a cerut să nu se tragă în oameni”, anunţând, de asemenea, o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii în oraş şi o restricţie a circulaţiei maşinilor.
„Până în prezent, totul este bine. Drapelul care flutură deasupra noastră este ucrainean. Şi pentru a rămâne aşa, aceste cerinţe trebuie îndeplinite”, a adăugat el.
Armata rusă a anunţat miercuri dimineaţă că a pus mâna pe Herson, situat nu departe de Peninsula Crimeea anexată în 2014 de Moscova. Acest oraş-port şi periferiile sale au suferit bombardamente intense.
Armata rusă a mai cucerit un alt port-cheie ucrainean, Berdiansk, şi atacă în prezent Mariupol, unde primarul Vadim Boicenko a spus că forţele ucrainene „au respins cu demnitate” atacurile.
„Astăzi a fost cea mai grea şi crudă zi a războiului de şapte zile. Astăzi au vrut doar să ne distrugă pe toţi”, a spus el într-un videoclip pe Telegram, acuzând trupele ruse că „au tras în clădirile noastre rezidenţiale”.
„Din păcate, infrastructura critică a fost din nou deteriorată. Suntem din nou fără lumină, fără apă, fără încălzire”, a adăugat el.
Media ucrainene au raportat, de asemenea, moartea a opt persoane, printre care doi copii, în bombardamente la Izium, în regiunea Harkov din nordul ţării, scrie Agerpres.
SUA lucrează pentru a sprijini ţările din prima linie, între care România (Blinken)
Secretarul de stat american, Anthony Blinken, a declarat miercuri că Statele Unite lucrează pentru a sprijini ţările din prima linie, între care Polonia, Republica Moldova, România şi Slovacia, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, transmite Reuters.
De asemenea, Statele Unite sunt pregătite să ”sprijine eforturile diplomatice” ale Ucrainei pentru a obţine o încetare a focului cu Rusia, în contextul în care noi discuţii sunt programate pentru joi, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă.
”Ţinem uşa deschisă pentru un rezultat diplomatic”, dar „este mult mai greu să faci acest lucru atunci când se aud focuri de armă şi tancurile sunt în mişcare”, a spus şeful diplomaţiei americane, citat de AFP.
Invazia Ucrainei va pecetlui căderea lui Putin „într-un an sau doi” (Hodorkovski)
Invazia Ucrainei va pecetlui căderea preşedintelui rus Vladimir Putin „într-un an sau doi”, pentru că Moscova nu poate câştiga acest război, a estimat miercuri fostul oligarh rus devenit opozant, Mihail Hodorkovski, notează AFP.
De la Londra, Mihail Hodorkovski a declarat pentru televiziunea France 24 că decizia lui Putin a fost „emoţională”, venind de la un lider care prezintă simptome de „paranoia senilă”.
„Este o sinucidere. Nu poate câştiga în Ucraina, chiar dacă (ruşii) iau Kiev şi Harkov. Acest lucru îi grăbeşte sfârşitul”, potrivit opozantului.
„Regimul se va descompune. Nu va fi rapid, vorbim de un sau doi ani”, a spus el, referindu-se la prăbuşirea economiei sau la o revoluţie internă.
Mihail Hodorkovski a fost multă vreme cel mai cunoscut prizonier politic al Rusiei. El a fost încarcerat din 2003 până în 2013 pentru acuzaţii bazate în realitate, potrivit susţinătorilor săi, pe faptul că s-a opus şefului statului rus.
Înainte de arestarea sa, Mihail Hodorkovski a fost directorul executiv al gigantului petrolier Iukos şi s-a întâlnit cu Vladimir Putin de mai multe ori. Potrivit acestuia, liderul de la Kremlin plănuia înainte de invazia ucraineană să rămână la putere toată viaţa, dar a făcut o greşeală „istorică”.
„Nu este un nebun complet (…). Îi este frică să nu fie ucis. Dar nu este nebun din punct de vedere clinic”, a remarcat opozantul care asigură că, după două decenii la putere, înconjurat de consilieri cărora le este frică să-i spună adevărul, Vladimir Putin a subestimat amploarea rezistenţei ucrainene.
„El credea că va fi primit în Ucraina cu flori. Nu se aştepta la asta”, a afirmat ironic Mihail Hodorkovski.
ONU: Un milion de refugiaţi au fugit din Ucraina într-o săptămână
Un milion de refugiaţi au fugit din Ucraina în ţările vecine de la începutul invaziei ruse în urmă cu o săptămână, a declarat joi Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, notează AFP.
„În doar şapte zile, am asistat la exodul a un milion de refugiaţi din Ucraina către ţările vecine”, a scris Filippo Grandi pe Twitter.
„Pentru alte milioane, în interiorul Ucrainei, este timpul ca armele să fie reduse la tăcere, astfel încât asistenţa umanitară să poată ajunge şi să salveze vieţi”, a pledat el.
Filippo Grandi intenţionează să viziteze în următoarele zile România, Moldova şi Polonia, trei ţări care găzduiesc un număr mare de refugiaţi ucraineni pe teritoriul lor.
Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie care „cere ca Rusia să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei”.
Banca Mondială anunţă suspendarea tuturor programelor de ajutor din Rusia şi Belarus
Banca Mondială a anunţat miercuri suspendarea imediată a tuturor programelor sale de ajutor din Rusia şi Belarus, ca măsură de retorsiune la invazia Ucrainei, transmite AFP.
„În urma invaziei ruse a Ucrainei şi a ostilităţilor împotriva poporului ucrainean, grupul Băncii Mondiale şi-a încetat toate programele în Rusia şi Belarus cu efect imediat”, a anunţat instituţia de la Washington într-un comunicat.
În Belarus, Banca Mondială (BM) este angajată în 11 proiecte cu o valoare totală de 1,15 miliarde de dolari. În Rusia, conducea patru proiecte reprezentând 370 de milioane de dolari, potrivit site-ului instituţiei.
Pe de altă parte, Banca Mondială a subliniat miercuri în comunicatul său că nu a aprobat „niciun împrumut nou sau investiţie în Rusia din 2014”, adică de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova.
„De asemenea, nu a fost aprobat niciun nou împrumut pentru Belarus de la jumătatea anului 2020”, a spus BM.
Preşedintele rus Vladimir Putin a lansat săptămâna trecută invazia Ucrainei care a stârnit indignare în numeroase ţări. De atunci, în Europa şi America de Nord, sancţiunile economice s-au înmulţit.
Marţi, Banca Mondială a anunţat că pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina, din care cel puţin 350 de milioane de dolari ar putea fi deblocaţi în această săptămână.
Cealaltă instituţie majoră de la Washington, Fondul Monetar Internaţional, ia în considerare şi el un ajutor suplimentar pentru Kiev, pe lângă cele 2,2 miliarde de dolari care vor fi eliberate până la sfârşitul lunii iunie.
Zelenski mulţumit că a contracarat planurile „perfide” ale Rusiei
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-a exprimat satisfacţia în cursul nopţii de miercuri spre joi pentru că a zădărnicit planurile „perfide” ale Rusiei care i-a invadat ţara, declarându-se mândru de rezistenţa „eroică” a ucrainenilor, notează AFP.
„Suntem o naţiune care a dejucat planurile inamicului într-o săptămână. Planuri scrise de ani de zile: perfide, pline de ură pentru ţara noastră, poporul nostru”, a spus Volodimir Zelenski într-un videoclip postat pe reţeaua Telegram.
Preşedintele ucrainean a spus că îi „admiră sincer pe locuitorii eroici” ai oraşelor care rezistă forţelor ruse şi înaintării acestora, în a şaptea zi a invaziei.
El a făcut cunoscut că aproape 9.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în ultima săptămână, cifră care nu a putut fi verificată imediat.
La rândul său, Moscova a dezvăluit miercuri primul bilanţ al soldaţilor ruşi ucişi în ofensiva din Ucraina, anunţând moartea a 498 dintre soldaţii săi şi precizând că alţi 1.597 au fost răniţi acolo.
Pe Twitter, Volodimir Zelenski a informat că a vorbit la telefon cu premierul canadian Justin Trudeau şi că i-a mulţumit pentru sancţiunile luate împotriva Moscovei, îndemnându-l să rămână în contact.
Şeful statului ucrainean a a mai făcut cunoscut că a discutat cu omologul său kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, un aliat al Moscovei, şi au convenit „să coopereze în probleme umanitare”.
Aurescu: Ocuparea Insulei Şerpilor – o mişcare spectaculoasă de imagine; dar nu mai există importanţă strategică
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că ocuparea de către Federaţia Rusă a Insulei Şerpilor este o „mişcare spectaculoasă de imagine”, dar importanţa strategică nu mai există şi nu aduce ceva nou în „peisajul complicat din regiunea Mării Negre”.
„Insula Şerpilor, încă un teritoriu ocupat ilegal de Federaţia Rusă, dar în rest, importanţa strategică a Insulei Şerpilor nu mai există, aşa cum exista în secolul 19, când de pe Insula Şerpilor puteai să controlezi accesul în gurile Dunării şi mai apoi pe canalul Sulina şi aşa mai departe. Sigur, se pot amplasa acolo diverse mijloace ale Rusiei, dar Rusia a existat în Marea Neagră cu o prezenţă din ce în ce mai consistentă încă din 2014 încoace, este ceea ce a determinat creşterea prezenţei NATO pe Flancul estic, postura de descurajare şi apărare. Sigur, este o mişcare spectaculoasă din punctul de vedere al imaginii, dar până la urmă nu aduce ceva absolut nou, suplimentar faţă de ceea ce avem deja în peisajul complicat din regiunea Mării Negre”, a afirmat Aurescu la Digi24.
El a explicat că Insula Şerpilor nu are absolut nicio relevanţă în delimitarea din Marea Neagră.
„Insula Şerpilor a fost pământ românesc până la Tratatul de pace de după al Doilea Război Mondial, cedată sub presiune URSS, după care a fost introdusă în mai multe documente succesive privind frontiera de stat, încheiate între România şi Uniunea Sovietică, la momentul respectiv. În tratatul încheiat cu Ucraina în 1997 există un articol, un paragraf în care se spune că Ucraina nu va putea amplasa mijloace militare ofensive pe Insula Şerpilor, care aparţine Ucrainei. Deci, Ucraina este posesorul de drept în acest moment al Insulei Şerpilor. În ceea ce priveşte procesul pe care noi l-am câştigat la Haga în 2009, acolo, Insula Şerpilor, în cadrul raţionamentului juridic pe care l-a făcut Curtea, nu joacă niciun rol, nicio funcţie în stabilirea limitei de delimitare maritimă. Deci, nu are absolut nicio relevanţă în delimitarea din Marea Neagră. Aceasta este lipsa de efecte pe care Insula Şerpilor o are în acest moment”, a spus Aurescu.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
