Potrivit acestuia, din totalul celor 1.774 de refugiaţi care şi-au găsit un loc de muncă în companiile româneşti, cei mai mulţi au ales să lucreze în industria prelucrătoare, în construcţii, hoteluri şi restaurante, în comerţ sau în service-uri auto.
„În România este un deficit al forţei de muncă şi atunci este clar că orice persoană este o persoană care contribuie la sistemul de pensii, la sistemul de sănătate, contribuie la bugetul României şi contribuie la PIB-ul României şi astfel ajutăm mediul de afaceri să îşi continue activitatea sau să îşi sporească activitatea. Am fost proactiv şi din prima zi când a început războiul am lucrat la această ordonanţă şi am dat posibilitatea să lucreze legal în România, ajutând astfel şi cetăţenii ucraineni, şi firmele private din România”, a afirmat Budăi.
Acesta susţine că locurile de muncă ocupate de refugiaţii ucraineni nu sunt special create pentru ei, ci erau posturi vacante în economie pentru care ar fi putut să se înscrie şi cetăţeni români.
„Zilnic numărul creşte. Spre exemplu, la ultima raportare, sunt 97 de persoane angajate în plus faţă de ziua precedentă. Pentru noi este îmbucurător că avem locuri de muncă ocupate”, a adăugat ministrul Muncii.
Marius Budăi precizează că numărul total al ucrainenilor angajaţi în România este de 4.255, însă 2.481 dintre ei obţinuseră locurile de muncă înainte de începerea războiului, pe 24 februarie.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
