Validarea lui Iancu s-a făcut fără ca vreunul din candidați să fie audiat de parlamentari, potrivit unei informații G4media. După validarea în comisii, urmează votul în Plenul reunit al Parlamentului.
Alături de Iancu și-au mai depus candidaturile Scarlat Iriza, Florin Rădoi și Florian Munteanu.
Scarlat Iriza este fost parlamentar, a trecut de la PSD la UNPR, apoi la PMP și apoi la ALDE, după care a trecut din nou la PSD. Florin Rădoi este directorul general al Departamentului Control si Protecţia Consumatorilor din ANRE. El este angajat al Autorității , potrivit CV-ul consultat de noi, încă din 2001. Florian Munteanu a fost propunerea USR pentru funcția de membru în Comitetul de reglementare, este absolvent al unui MBA la Universitatea Cambridge și are o experiență de peste 20 de ani în domeniile energiei și finanțelor în organizații de top și în mediul antreprenorial.
Candidaturile celor trei au căzut la vot.
Iulian Iancu este o persoană foarte cunoscută, fost director în Romgaz, fost secretar de stat, fost parlamentar și președinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.
Dacă va fi votat și de plen, Iulian Iancu va ocupa postul vacantat după ce Alexandru Stănescu, fratele fruntașului PSD Paul Stănescu, și-a dat demisia, în luna martie, după controversele legate de numirea sa. Comitetul de reglementare al ANRE este format din șapte persoane. Președintele ANRE, Dumitru Chiriță, este și președintele Comitetului.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
