La finele lunii octombrie, reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunțau cu privire la această licitație că se afla în termenul legal de 60 de zile lucrătoare pentru finalizarea procesului de evaluare. Asta după ce pe 16 septembrie au fost deschise ofertele depuse pentru construirea celor trei loturi ale primului tronson din A7.
„În legătură cu procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractelor Execuție lucrări autostrada Ploiești-Buzău, lot 1 Dumbrava-Mizil (km 0+000 – km 21+000), Lot 2 Mizil-Pietroasele (km 21+000 – km 49+350), Lot 3 Pietroasele – Municipiul Buzău (km 49+350 – km 63+250), precizăm că deschiderea celor 39 de oferte depuse s-a realizat în data de 16.09.2021.
În prezent, procedura se află în termenul legal de 60 de zile lucrătoare, pentru finalizarea procesului de evaluare”, spuneau atunci reprezenții CNAIR.
În septembrie, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a primit în total 39 de oferte la licitația pentru construirea celor trei loturi ale tronsonului Ploiești – Buzău din Autostrada Moldovei (A7). Cele mai multe, respectiv 27, provin de la companii din Turcia. Printre ofertanți se mai numără nume mari precum Strabag și WeBuild, dar și firme românești ca Bog’Art și Construcții Erbașu.
The post Autostrada Ploiești – Buzău: Evaluarea ofertelor, prelungită până pe 22 februarie 2022 appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
