Știm că vecinul nostru cel mai apropiat, Proxima Centauri, găzduiește cel puțin două planete. Dar nu știm dacă există planete în apropiere de Alfa Centauri. Cu toate acestea, o nouă cercetare a stabilit cum ar putea arăta acestea.
Lucrarea a folosit modelarea și datele spectroscopice ale celor două stele ale sistemului pentru a estima din ce ar putea fi alcătuită o planetă stâncoasă în zona locuibilă a sistemului.
Pentru a estima compoziția acestei planete ipotetice, supranumită α-Cen-Terra, cercetătorii au dezvoltat ceea ce ei numesc un model de devolatilizare. Pentru început, au analizat cantitățile de elemente volatile (hidrogen, carbon, oxigen) și nevolatile (cum ar fi fierul și siliciul) din Soare și de pe Pământ și au analizat diferențele dintre aceste elemente.
Ulterior, cercetătorii au analizat datele de spectroscopie de înaltă rezoluție privitoare la elementele din stelele α Centauri A și α Centauri B, ceea ce le-a oferit informații despre 22 de elemente.
Planetele stâncoase, mult mai frecvente în alte sisteme solare
Potrivit modelului lor, publicat în revista Astrophysical Journal, au fost estimate posibilele compoziții ale unei planete stâncoase din zona locuibilă a sistemului.
Dacă α-Cen-Terra există, ar fi probabil similară din punct de vedere geochimic cu Pământul, cu o manta dominată de silicați. Dar ar putea avea mai mult grafit și diamant, datorită unui raport mai mare între carbon și oxigen, susține Charley Lineweaver, unul dintre autorii lucrării.
Capacitatea de stocare a apei ar fi, de asemenea, similară cu cea a miezului Pământului, dar ar avea și o activitate geologică mai redusă. Astfel, este posibil să nu prezinte deloc plăci tectonice, având și un miez de fier mai mic.
„Planeta rezultată va fi diferită în ceea ce privește mineralele și abundența rocilor față de, să zicem, metan, carburi, grafit și poate chiar diamante în nucleu”, a spus Lineweaver.
Simularea ar putea ajuta astronomii să identifice planetele locuibile
Lineweaver susține că modelul ar putea fi aplicat și în cazul altor planete ipotetice, scrie ArsTechnica. El a adăugat că există o bănuială potrivit căreia planetele stâncoase sunt mult mai frecvente în alte sisteme solare decât am descoperit până acum. Astfel, problema nu ar fi că ele nu există, ci că abilitatea noastră de a le detecta este oarecum limitată.
Pe de altă parte, α-Cen-Terra – sau orice altă planetă – ar putea să difere de model, deoarece meteoriții care poartă alte elemente au adesea impact asupra planetelor, putând afecta compoziția lor chimică.
Cu toate acestea, modelul echipei ar putea ajuta cercetătorii să identifice planetele locuibile, a declarat Lineweaver.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Ce s-ar întâmpla dacă Luna Pământului ar fi făcută din gaz?
Ar putea un asteroid să lovească Pământul în 2023? Iată ce au descoperit astronomii
Istoria străveche a Pământului, dezvăluită cu ajutorul nisipului
„Gaura neagră” cea mai apropiată de Pământ nu este ceea ce ne-am așteptat să fie
Articolul Cum ar arăta o planetă asemănătoare Pământului în sistemul Alfa Centauri? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
