Pentru poziţiile de interni care se adresează studenţilor începând cu anul 3 sau 4 şi celor care au absolvit de curând facultatea, compania pune la bătaie trei poziţii, respectiv: Digital Design and Automation, Validation Eng şi Software Development.
Compania americană Intel a avut un centru de dezvoltare software şi la Bucureşti deschis în 2010, dar pe care l-a închis şase ani mai târziu ca parte a unui plan de restructurare la nivel global. Intel a avut o prezenţă şi la Cluj, cu un Centru de dezvoltare software pentru educaţie, deschis în noiembrie 2013, după ce a cumpărat Kno, însă şi acesta a fost închis în 2016.
În prezent, compania deţine la Galaţi un centru de dezvoltare-cercetare al Wind River, companie achiziţionată de Intel în 2009, care activează ca subsidiară independentă. În Timişoara, compania este prezentă din 2016, după ce a achiziţionat startup-ul Movidius, înfiinţat de Valentin Mureșan, Managerul Intel în România. Acesta este din noiembrie 2020 şi consilier personal al primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Iar în Braşov compania activează din anul 2018, când a deschis un punct de lucru.
Intel este cel mai mare producător de cipuri la nivel mondial.
Potrivit Termene.ro, în anul 2020, Intel Software Development SRL a raportat o cifră de afaceri de 102,84 de milioane de lei cu un profit de 6,56 de milioane de lei și avea un număr de 292 de angajați, după 11 ani de activitate.
The post Gigantul american Intel angajează în România zeci de specialişti IT, dar şi studenţi sau proaspăt absolvenţi appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
