- După 2026 vor fi monitorizate persoanele faţă de care s-a luat o măsură preventivă sau se află în executarea unei pedepse.
- Mult discutatul subiect al monitorizării agresorilor faţă de care s-a emis un ordin de protecţie a intrat în linie dreaptă cu o amânare, anunţă sindicatul Europol.
- Reprezentantul Europol a cerut lămuriri ce vizează modul efectiv de realizare a activităţii de monitorizare.
Monitorizarea agresorilor, ca măsură preventivă în cazul unui ordin de protecție, cu ajutorul brățarilor electronice a fost amânată de Europol.
Dacă iniţial se vorbea despre implementarea în sistem pilot a acestui proiect începând cu 1 martie 2022, „conducerea MAI susţine că nu există timpul necesar pentru a se încadra în termenele de achiziţie a primelor kit-uri de monitorizare şi se va proroga termenul prin OUG pentru în 01 octombrie 2022”.
Astfel, până în 2026 cei monitorizaţi cu brăţări electronice vor fi persoanele faţă de care s-a luat măsura aplicării ordinului de protecţie/ordinului de protecţie provizorie/ ordinul european de protecţie.
După 2026 vor fi monitorizate persoanele faţă de care s-a luat o măsură preventivă sau se află în executarea unei pedepse.
Prima etapă, 2022-2023, ar urma să se aplice în Bucureşti, Iaşi, Mureş şi Vrancea, cea de-a doua – 2024 – în Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea, iar cea de-a treia – 2025 – în Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.
Organigramele din aceste judeţe se vor suplimenta cu 6134 posturi
„În acest sens, directorul Direcţiei de Ordine Publică, a precizat că în momentul de faţă există unităţi de poliţie care nu pot asigura prezenţa la program 24 din 24 ore, 7 zile din 7, iar la nivelul celor 355 de secţii de poliţie rurală există 288 de secţii cu mai puţin de 9 comune arondate şi 67 cu mai mult de 9 comune arondate. Mai mult, 72 de posturi de poliţie dintre acestea sunt prevăzute cu doar 2 funcţii unde se va interveni pentru creşterea schemei la 3 funcţii”, anunţă sindicatul.
Reprezentantul Europol a cerut lămuriri ce vizează modul efectiv de realizare a activităţii de monitorizare, dar a şi propus ca pentru funcţiile de şef de schimb din ţară, acestea să fie transformate din funcţii de execuţie în funcţii de conducere, aşa cum de altfel sunt prevăzute de peste 10 ani la nivelul Poliţiei Capitalei.
O altă problemă ridicată a fost cea a resursei umane insuficiente din rândul structurilor de supravegheri judiciare. Sindicatul a cerut ca în momentul operaţionalizării sistemului să fie acordat sprijin celor din structurile de investigaţii criminale pentru a nu mai fi în situaţia în care 3-5 oameni să fie nevoiţi să asigure 24 din 24 ore, 7 zile din 7.
„La finalul discuţiilor, preşedintele Comisiei de dialog social a constatat pertinente problemele ridicate de partenerii sociali şi a considerat că se impune retrimiterea proiectului de HG către Poliţia Română pentru a fi identificate soluţii cu privire la observaţiile enunţate, inclusiv cele ale Sindicatului Europol”, conchide sindicatul.
The post Monitorizarea agresorilor cu ajutorul brățarilor electronice, amânătă de Europol appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
