”Relaţia NATO cu Ucraina nu poate fi determinată decât de cei 30 de membri ai Alianţei şi Ucraina însăşi, şi de nimeni altcineva. Nu putem accepta ca Rusia să restabilească un sistem în care marile puteri (…) pot controla ceea ce fac sau nu alte ţări”, a declarat Stoltenberg după o întrevedere cu noul cancelar german Olaf Scholz.
Moscova a cerut vineri NATO să revoce angajamentul formulat în anul 2008 către Ucraina şi Georgia, conform căruia, într-o zi, aceste două ţări vor deveni membre ale Alianţei, şi, de asemenea, să promită Rusiei că nu va desfăşura în ţările din apropierea sa arme care pot ameninţa securitatea acesteia, notează AFP şi Reuters.
Aceste cereri au fost enunţate de Ministerul de Externe rus în cea mai completă declaraţie a sa până în prezent asupra garanţiilor de securitate pe care preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să le obţină din partea Washingtonului şi aliaţilor acestuia, în contextul tensiunilor generate de comasarea unor importante forţe militare ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, stârnind temeri privind o posibilă pregătire a unei ofensive militare, deşi Rusia neagă astfel de intenţii.
”În interesul fundamental al securităţii europene, este necesară o dezavuare formală a deciziei de la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti că ”Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO””, se arată în declaraţia MAE rus.
Conform acesteia, Moscova propune şi o serie de paşi pentru diminuarea tensiunilor, inclusiv încetarea exerciţiilor militare în apropierea frontierelor ruse şi convenirea unei distanţe sigure între navele şi avioanele militare ale Rusiei şi NATO, mai alea în Marea Neagră şi în Marea Baltică.
Rusia cere de asemenea reluarea dialogului periodic cu SUA şi NATO asupra apărării şi îndeamnă Washingtonul să accepte un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază intermediară în Europa.
”Este necesar, înainte de a fi prea târziu, să se evite o nouă criză a rachetelor în Europa. Apariţia rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune în aceste teritorii este inacceptabilă pentru Rusia”, a semnalat vineri la o conferinţă de presă vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov, potrivit Ria Novosti, citată de EFE. El lansase şi joi un avertisment similar, evocând o posibilă repetare în Europa a crizei rachetelor din Cuba, din 1962.
Potrivit agenţiei TASS, Riabkov a acuzat vineri NATO şi de încălcarea Convenţiei de la Montreux, care limitează accesul în Marea Neagră al navelor militare ce nu aparţin ţărilor riverane.
Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Joe Biden, au vorbit marţi prin videoconferinţă timp de două ore, dar fără a reuşi să ajungă la o calmare a tensiunilor. Liderul de la Kremlin i-a transmis deja omologului său american că doreşte ”garanţii juridice” care să nu permită aderarea Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică, pe care preşedintele rus a acuzat-o că şi-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est.
The post NATO se opune ca Rusia să aibă drept de veto în privința intrării Ucrainei în alianță appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
