- Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat marţi că a aplicat pentru a deveni guvernator al Băncii centrale din Norvegia după expirarea actualului mandat, informează agenţia Associated Press.
- Mandatul lui Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice se va încheia pe 1 octombrie 2022.
Oeystein Olsen, actualul guvernator al Băncii centrale din Norvegia (Norges Bank), se va retrage la începutul anului 2022, după ce a fost în funcţie din ianuarie 2011. Mandatul lui Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice se va încheia pe 1 octombrie 2022.
Jens Stoltenberg a declarat marţi că a contactat în noiembrie Ministerul de Finanţe de la Oslo pentru a întreba dacă poate depune actele în scopul ocupării funcţiei de guvernator al Băncii centrale. „Am făcut acest lucru, este un post pentru care sunt foarte motivat.
Ministerul de Finanţe mi-a clarificat că fostul meu post de prim-ministru şi cel de secretarul general NATO nu reprezintă impedimente pentru ocuparea funcţiei de guvernator al Băncii centrale”, a afirmat Jens Stoltenberg.
„Am transmis clar Ministerului de Finanţe că, dacă voi obţine această funcţie, nu va fi posibil să îmi încep activitatea înainte de încheierea mandatului meu la NATO, pe 1 octombrie 2022”, a subliniat Jens Stoltenberg.
The post Secretarul general NATO vrea să devină guvernator al Băncii Centrale din Norvegia appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
