Un nou studiu a urmărit strămoșii unor viermi care sunt consumatori de oase, pe parcursul a 100 de milioane de ani de evoluție.
În adâncurile oceanului, viermii din genul Osedax se hrănesc cu rămășițele scheletice ale balenelor, extrăgând grăsimi și proteine direct din oase. Iar acum există dovezi că fac asta de foarte mult timp.
Folosind scanări ale fosilelor pentru a detecta urme de activitate, cercetători de la University College London (UCL) și de la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie au identificat șapte noi tipuri de viermi fosili, datând din perioada Cretacică.
La acea vreme, balenele nu existau încă, dar urmele lăsate de acești viermi au fost descoperite pe oasele unor mari reptile marine dispărute, precum mosasauri, ihtiozauri și plesiozauri.
„Nu am găsit altceva care să fi săpat galerii similare,” spune Sarah Jamison-Todd, paleontolog la UCL. „Cum aceste găuri vechi sunt aproape identice cu cele produse de specii moderne de Osedax, iar lipsa fosilelor de corp nu ne contrazice, presupunem că au fost făcute de organisme asemănătoare.”
O linie evolutivă foarte veche
Această descoperire sugerează că viermii care mănâncă oase fac parte dintr-o linie evolutivă foarte veche, ce datează cel puțin din Cretacic – dacă nu chiar mai de devreme. Iar diversitatea acestor viermi s-a schimbat de-a lungul milioanelor de ani.
Echipa a folosit tomografie computerizată (CT) pentru a construi modele 3D ale 130 de fosile – fără a le deteriora. În șase dintre ele au fost identificate urme clare de galerii săpate în oase.
Aceste urme au dus la definirea a șapte noi „ichnospecii” – adică specii identificate nu prin fosile ale corpului, ci prin urmele lăsate în rocă, scrie ScienceAlert.
Unele modele de „săpături” semănau cu cele produse de speciile moderne, indicând o stabilitate evolutivă remarcabilă.
Diversitatea acestor viermi s-a schimbat de-a lungul milioanelor de ani
Folosind fragmente microscopice de organisme marine din jurul fosilelor, cercetătorii au putut data precis oasele și activitatea viermilor – confirmând o vechime de cel puțin 100 de milioane de ani.
Cercetătorii spun că mai există multe urme similare, încă neanalizate, atât din trecutul geologic, cât și de la specii marine contemporane.
„Sunt multe alte exemple de galerii săpate în oase care nu au fost clasificate – din ambele perioade,” spune Jamison-Todd. „Unele urme din Cretacic sunt aproape identice cu cele făcute și azi.”
Următorii pași ar putea include studii genetice pe speciile actuale, pentru a înțelege mai bine istoria evolutivă a acestor organisme discrete, dar esențiale pentru ecosistemele marine.
Studiul a fost publicat în revista PLOS ONE.
Vă recomandăm să mai citiți și:
O femeie cu senzația de arsură la picioare a descoperit că avea viermi în creier
Inteligența Artificială poate detecta acum și infecțiile cu viermi paraziți
Viermii de la Cernobîl nu sunt deloc afectați de radiații
Viermi uriași de acum 518 milioane de ani, descoperiți în Groenlanda
Articolul Viermii care mănâncă oase trăiesc în oceanele lumii de cel puțin 100 de milioane de ani apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
