„Am reuşit să ajungem, îmi place să cred, la un consens care este confirmat nu numai de experţi în ştiinţele educaţiei din România, ci de către orice expert care are un minimum de noţiune în pedagogie modernă. Este vorba de nevoia de a alterna module de învăţare de 6, 7, 8 săptămâni cu module de repaus. În aşa fel putem să ne adaptăm pe specificul anului şcolar din România”, a declarat Sorin Cîmpeanu, după şedinţa de Guvern.
El a precizat că, potrivit propunerii agreate, anul şcolar va începe pe data de 5 septembrie cu un prim modul de învăţare.
„După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanţă. 24 – 30 octombrie să fie prima vacanţă. O vacanţă care să fie acordată tuturor elevilor şi preşcolarilor în egală măsură”, a spus Cîmpeanu.
Potrivit ministrului Educaţiei, modulul al doilea de învăţare se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă, când va începe a doua vacanţă, din 23 decembrie şi până pe 8 ianuarie.
Al treilea modul de învăţare va începe pe 9 ianuarie.
„În premieră, acest modul se va derula până în luna februarie, când vom avea cea de a treia vacanţă, care va putea fi acordată în a doua săptămână, în a treia sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat judeţean, prin consultare cu cei implicaţi. Este vorba de o vacanţă de o săptămână, mobilă, în luna februarie”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
Modulul al patrulea se va derula până în preajma sărbătorilor Pascale.
„Vacanţa ar urma să fie organizată în perioada 8 – 23 aprilie”, a adăugat ministrul Educaţiei.
În anul şcolar 2022 – 2023, al cincilea modul de învăţare se va derula până pe 16 iunie, iar vacanţa de vară va începe pe 17 iunie şi se va încheia în prima luni a lunii septembrie.
Sorin Cîmpeanu a menţionat că a fost agreată şi introducerea programului „Şcoala Verde”, care va figura în modulele IV – V de învăţare.
„Şcolile vor avea libertatea să îşi aleagă, în funcţie şi de condiţiile meteo şi de alte specificităţi locale, să fie ‘Săptămâna Verde’ în modulul IV şi ‘Şcoala Altfel’ în modulul V sau invers. (…) Vom introduce în şcoli prezentări făcute de personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente de mediu într-o manieră foarte atractivă. Avem în plan şi alte astfel de acţiuni pentru introducerea specialiştilor în şcoli, dau cu titlul de exemplu Educaţia financiară”, a afirmat ministrul Educaţiei.
De asemenea, el a anunţat că se ia în calcul renunţarea la obligativitatea tezelor semestriale.
„Având în vedere relevanţa tezelor semestriale, având în vedere această structură a anului şcolar, care se bazează pe cele cinci module de învăţare alternate cu perioade de repaus, intenţionăm să revizuim regulamentul de organizare şi funcţionare din învăţământul preuniversitar în sensul renunţării la obligativitatea acestor teze semestriale. Sunt convins că fiecare profesor ştie bine, uneori ştie foarte bine când să îşi planifice aceste evaluări, pe parcurs, de-a lungul anului şcolar, coroborat şi cu această structură pe cinci module. De asemenea, am luat act şi de solicitarea elevilor, pe care o susţin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative la final de an şcolar şi solicită elevii şi o evaluare standardizată, predictivă la început de an şcolar. Este un model pedagogic pe care îl avem în atenţie şi împreună cu specialişti în ştiinţele educaţiei îl vom analiza şi îl vom implementa încă din anul şcolar 2022 – 2023 prin modificarea ROFUIP”, a explicat ministrul Educaţiei.
Conform lui Cîmpeanu, vor fi schimbate manualele şcolare şi vor fi disponibile în format digital, iar mediile vor fi încheiate la finalul anului şcolar.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
