Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, arată că, în ciuda faptului că România este unul dintre marii exportatori de cereale şi materii prime din agricultură, importă foarte mult î aceasstă zonă. Pe segmentul alimentar, inflaţia anuală a ajuns la 26%. Prinsă în jocul extrem al celor două deficite gemene, „fiecare familie din România a ajuns să cheltuie 125 de lei la venituri de 100 de lei. Deci practic, acei 25 de lei care vin din fonduri europene pentru a ajuta economia românească, ajung să fie exportaţi. Deficitul comercial al României arată o deteriorare puternică a balanţei comerciale, deteriorare care vine în mare parte din exportul de materii prime cu o valoare adăugată mică şi importul masiv de produse agroalimentare uşor procesate din UE”, arată Ionuţ Dumitru.
„Atât deficitul comerţului exterior cât şi deficitul contului curent au rămas pe o traiectorie de creştere în trimestrul al treilea al acestui an , după ce înregistraseră niveluri foarte ridicate în T1 şi T2. În ianuarie-septembrie, deficitul de cont curent a fost de 9,3% din PIB-ul nominal estimat de noi pentru această perioadă. Ne aşteptăm ca deficitele externe să se menţină la niveluri ridicate în lunile următoare. Scenariul nostru curent, plasează deficitul de cont curent la 9,3% din PIB în acest an. Structura de finanţare a deficitului de cont curent ar trebui să se îmbunătăţească în acest an pe baza intrărilor de fonduri UE aferente PNRR”, mai spune fostul președinte al Consiliului Fiscal.
Mai exact, Ionuţ Dumitru a arătat că România ar putea evita recesiunea economică, anul viitor, tocmai datorită acestor fondurilor din PNRR. Chiar dacă inflaţia ridicată ajută colectarea veniturilor la buget (la doar nouă luni din an, veniturile din TVA au crescut cu 12,5 miliarde de lei (plus 22,1%) faţă de aceeaşi perioadă a lui 2021, tocmai ca urmare a majorării preţurilor (inflaţie de 15%). Aşadar, la nouă luni, veniturile din TVA au crescut, an/an, cu 22,1%, deteriorarea celor două deficite gemene, fiscal şi de cont curent arată existenţa unor riscuri. Dat fiind faptul că exportăm materii prime şi importăm produse uşor semifabricate dar cu o valoare adăugată mai mare (şi aici au fost date ca exemplu produsele agroalimentare importate într-o măsură mai mare decât exporturile de cereale din România), populaţia se confruntă cu o situaţie inedită, exprimată foarte plastic de economistul şef al Raiffeisen Bank.
„Practic ajungem ca fiecare familie care are un venit de 100 de lei lunar să cheltuie 125 de lei lunar, 25 de lei credit provenit din fondurile europene care ar trebui să ajute dezvoltarea economiei. Paradoxal sau nu, ajungem să exportăm…fonduri europene”, spune Ionuţ Dumitru. Acesta subliniază că finanţarea deficitului balanţei comerciale a României este din această cauză deficitară. Ţările din CEE au înregistrat o creştere a deficitelor de cont curent începând cu anul 2021 ca urmare a blocajelor existente în lanţurile globale de producţie şi a creşterii alerte a preţurilor materiilor prime. România înregistrează un deficit persistent foarte mare la nivelul comerţului exterior cu bunuri şi servicii. De asemenea, deficitul de cont curent al României este ridicat din perspectivă regională. Sunt câteva concluzii ale studiului efectuată de echipa de cercetare a Raiffeisen Bank.
În acest context, Ionuţ Dumitru a subliniat că inflaţia înregistrată de preţurile produselor alimentare a ajuns să fie de 2,2% de la o lună la alta, ceea ce conduce la o rata anuală a inflaţiei pentru preţurile produselor alimentare de 26%. Economistul se aşteaptă ca în 2022 creşterea economică a PIB-ului să fgie de 4,2%-4,3%, micşorată în principal de decelerarea accentuată a consumului aşteptată pentru trimestrul al IV-lea din acest an.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
