Ideea potrivit căreia menținerea greutății depinde strict de raportul dintre caloriile consumate și cele arse pare, la prima vedere, logică. Însă cercetările recente arată că nu toate caloriile sunt egale, iar modul în care mâncăm poate influența modul în care organismul le procesează.
„Este un domeniu de cercetare în plină expansiune. Începem să vedem cât de diferite sunt reacțiile noastre la alimente. Eu pot metaboliza un aliment complet diferit față de tine, de exemplu”, explică Sarah Berry, profesor de nutriție la King’s College London.
Contează când mâncăm
Pe lângă tipul alimentelor, momentul zilei în care mâncăm joacă un rol important. Studii arată că persoanele care consumă majoritatea caloriilor dimineața slăbesc mai ușor decât cele care mănâncă predominant seara, chiar dacă aportul caloric total este același, potrivit BBC.
De asemenea, reducerea intervalului dintre prima și ultima masă a zilei poate duce la un consum mai mic de calorii și la scăderea masei grase. Specialiștii explică aceste efecte prin legătura dintre digestie și ritmurile circadiene, fiind vorba despre un domeniu numit crononutriție.
Mesele luate mai devreme, dar și evitarea gustărilor târzii, după ora 21:00, sunt asociate cu un control mai bun al glicemiei și un risc mai scăzut de boli cardiovasculare.
Viteza cu care mâncăm schimbă totul
Nu doar ora, ci și ritmul mesei influențează cantitatea de calorii absorbite. Persoanele care mănâncă rapid tind să consume mai mult. În schimb, alimentația lentă stimulează hormonii care induc sațietatea.
Organismul are nevoie de timp pentru a semnala că este sătul: aproximativ 15 minute pentru anumite mecanisme inițiale și până la o oră pentru activarea completă a hormonilor implicați în controlul apetitului. De aceea, mâncatul lent poate reduce pofta de dulce apărută imediat după masă.
Structura alimentelor și digestia
Modul în care sunt procesate alimentele influențează, la rândul său, câte calorii absorbim. De exemplu, migdalele întregi pot furniza mai puține calorii decât cele măcinate, deoarece nu sunt digerate complet dacă nu sunt bine mestecate.
„Schimbând structura alimentelor, modificăm și modul în care sunt metabolizate și absorbite”, subliniază Berry. Acest lucru explică de ce alimentele ultra-procesate sunt asociate cu un consum caloric mai mare.
Nu în ultimul rând, microbiomul intestinal joacă un rol esențial. Bacteriile din intestin diferă de la o persoană la alta, influențând modul în care sunt procesate alimentele. Chiar și gemenii identici pot avea reacții metabolice diferite la aceleași mese.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Au bărbații nevoie de mai multe calorii decât femeile? Iată ce spun specialiștii!
Cercetătorii au găsit o metodă mai precisă de a măsura caloriile arse
Un consum mai redus de calorii ar putea încetini îmbătrânirea creierului, relevă un studiu
Articolul Nu doar caloriile contează: cum influențează ora mesei și ritmul în care mâncăm greutatea corporală apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
