„În ceea ce priveşte reabilitarea reţelei centralizate de termoficare, avem în curs de achiziţie lucrările de reabilitare pentru 12 kilometri, împărţite în cinci loturi. Suntem în faza de depunere a ofertelor, termenul de depunere fiind începutul lunii mai. În ceea ce priveşte intervenţiile cumva neglijate în ultimii ani în ceea ce priveşte spaţiul public, ne dorim ca într-un an de acum să realizăm o rută pietonală de-a lungul Dâmboviţei – extinderea trotuarului existent de-a lungul Dâmboviţei între Piaţa Unirii şi Izvor şi, de asemenea, realizarea unui pod în dreptul intrării în zona Lipscani”, a menţionat Nicuşor Dan, la cea de-a zecea ediţie a conferinţei „Cities of Tomorrow”, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).
Potrivit primarului Capitalei, alte investiţii vizează instalarea de panouri electrice deasupra depourilor STB şi a principalelor clădiri publice, având în vedere tranziţia către o economie verde.
„Avem în momentul acesta o situaţie financiară solidă, reuşim să ne îndeplinim obligaţiile. De toate acestea depinde şi modul în care vom reuşi în viitor să realizăm investiţiile publice şi să nu mai fim în situaţia de a avea investiţii începute acum 5-6-10 ani şi încă neterminate. Lansăm emiterea de obligaţiuni, 555 milioane de lei, o subscriere care începe mâine (miercuri, n.r.) şi care se va termina poimâine la amiază”, a menţionat Nicuşor Dan.
În opinia sa, ceea ce a lipsit în ultimii ani în Bucureşti „a fost o administraţie publică puternică, pentru că urbanismul este negociere”.
„Trebuie ca cineva să reuşească să impună nişte reguli. Atunci când ai o administraţie publică slabă, te trezeşti că dezvoltarea ta urbană devine mai mult speculativă decât durabilă şi, atunci, consecinţele pe termen mediu şi lung sunt extrem de nocive. Ceea ce am reuşit să facem în acest interval a fost în primul rând să aducem o comisie tehnică de urbanism care, în sfârşit, să evalueze cu metode profesionale ştiinţifice documentaţiile de urbanism. În pasul următor avem deja structura creată. Probabil că în două-trei săptămâni o vom avea funcţională, să avem un prim centru de proiectare urbană – pentru moment o structură de 15 persoane, sperăm să o aducem către 30-40 – o structură care, pe de o parte, să fie interfaţa potrivită între investitori şi administraţie, pe de altă parte, să fie acea structură care să dea temele de proiect pentru dezvoltarea urbană a unor zone din Bucureşti, care necesită o dezvoltare urbană”, a explicat primarul Capitalei.
El a subliniat că s-a decis eliminarea din portofoliul de investiţii a acelor investiţii mici „care sunt mai degrabă de competenţa sectoarelor” şi care „luau multe resurse şi energii interne, cum ar fi anvelopări de blocuri, corpuri de clădire în şcoli, săli de sport şi aşa mai departe”.
„Pe toate acestea le-am dat către sectoare pentru a le continua sau pentru a le începe după ce există studiu de fezabilitate şi ne-am concentrat pe acele investiţii care sunt sistematice, care rezolvă problemele structurale ale oraşului”, a adăugat Nicuşor Dan.
Totodată, el a precizat că există acea oportunitate a trenului metropolitan care să folosească infrastructura CFR existentă.
„Aici avem un parteneriat cu Ministerul Transporturilor şi cu Consiliul Judeţean Ilfov. O să lansăm în această săptămână studiul de prefezabilitate, un document foarte consistent şi în baza lui o să realizăm o parte, cealaltă parte o va face CFR-ul în anii care urmează. Sperăm să avem într-un an de acum primele trei linii în zona de nord trecând prin Pipera”, a mai spus primarul Capitalei.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.